Astronomii au reușit să observe cea mai mică exoplanetă pe care au fost detectați vapori de apă în atmosferă, iar totul a fost posibil cu Telescopul Spațial Hubble al NASA. Având aproximativ de două ori diametrul Pământului, planeta GJ 9827d ar putea fi un bun exemplu de lume cu atmosferă bogată în apă în galaxia noastră.
„Aceasta ar fi prima oară când am putut să arătăm în mod direct prin detectare atmosferică faptul că aceste planetele cu atmosfere bogate în apă pot exista și în jurul altor stele. Este un pas important pentru stabilirea prevalenței și diversității atmosferelor de pe planetele stâncoase”, a explicat Björn Benneke, membru al echipei de astronomi care a făcut descoperirea.
„Apa pe o planetă atât de mică este o descoperire monumentală”, a adăugat Laura Kreidberg de la Institutul Max Planck pentru Astronomie din Heidelberg, Germania.
Este încă mult prea devreme pentru a spune cu certitudine dacă Hubble a detectat o cantitate mică de vapori de apă în atmosfera bogată în hidrogen sau dacă atmosfera planetei este compusă în mare parte din apă, rămasă în urmă de la atmosfera primordialău de hidrogen/heliu ce s-a evaporat din cauza radiației stelare.
„Până acum nu am putut să detectăm în mod direct atmosfera unei planete atât de mici. La un moment dat, pe măsură ce studiem planete mai mici, trebuie să existe o tranziție în care nu mai există hidrogen pe aceste lumi mici și au atmosfere mai degrabă ca Venus (dominate de dioxid de carbon)”, a adăugat Björn Benneke.
Tocmai pentru că este la fel de fierbinte ca Venus, cu temperaturi de până la 430 grade Celsius, planeta ar fi cu siguranță de nelocuit dacă atmosfera sa ar fi compusă predominant din vapori de apă.
Momentan, astronomii cunosc două posibilități. Primul scenariu ar fi că planeta încă mai are o atmosferă bogată în hidrogen și presărată cu apă, astfel că ar fi un mini-Neptun. Pe de altă parte, ar putea fi o versiune mai caldă a satelitului Europa al lui Jupiter, care are de două ori mai multă apă decât Pământul sub scoarța sa. „Planeta GJ 9827d ar putea fi jumătate apă, jumătate stâncoasă. Și ar exista o groază de vapori de apă”, a mai spus Benneke, potrivit unui comunicat NASA.
Dacă planeta ar avea o atmosferă reziduală cu apă, atunci s-ar fi format mult mai departe de steaua-gazdă, acolo unde temperaturile sunt scăzute și apa există sub formă de gheață. În acest scenariu, planeta ar fi migrat apoi mai aproape de stea și ar fi primit mai multă radiație. Hidrogenul a fost încălzit și s-a evaporat, sau este încă procesul de evaporare. O teorie alternativă este că planeta s-a format aproape de steaua fierbinte.
GJ 9827d a fost descoperită cu Telescopul Spațial Kepler al NASA în 2017. Orbita sa în jurul unei stele pitice roșii durează 6,2 zile, iar steaua GJ 9827 este aflată la 97 de ani-lumină de Pământ în constelația Pești.
Hubble a observat planeta de-a lungul a 11 tranzituri, adică momentele în care planeta trece prin fața stelei sale, în decurs de trei ani.
Un studiu despre vaporii de apă detectați în atmosfera planetei a fost publicat în The Astrophysical Journal Letters.
Printre astronomi circulă zvonul că Telescopul Webb a găsit viață pe o altă planetă
Telescopul Webb a surprins într-o fotografie extraordinară curbarea spațiului cosmic
Telescopul Hubble a observat lumina „interzisă” de la o galaxie spiralată
Telescopul Extrem de Mare al ESO, tot mai aproape de finalizare