Sedentarismul din copilărie până în adolescență este direct legat de obezitatea infantilă, însă cercetări noi au descoperit că exercițiile ușoare ar putea inversa obezitatea.
Studiul, o colaborare dintre University of Exeter (Anglia), University of Eastern Finland, University of Bristol (Anglia) și University of Colorado (SUA) și publicat în Nature Communications, este cea mai mare și mai îndelungată urmărire a măsurătorilor obiective ale activității fizice și a masei de grăsimi, utilizând datele Children of the 90s ale University of Bristol (cunoscute și sub numele de Avon Longitudinal Study of Parents and Children). Studiul a inclus 6.059 de copii (53% fete) cu vârsta de 11 ani, care au fost urmăriți până la vârsta de 24 de ani.
Studiile recente au concluzionat că peste 80% dintre adolescenții din întreaga lume nu îndeplinesc media recomandată de 60 de minute pe zi de activitate fizică moderată până la intensă, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Se estimează că inactivitatea fizică va cauza 500 de milioane de cazuri noi de boli de inimă, obezitate, diabet sau alte boli non-comunicabile până în 2030, cu un cost anual de 21 de milioane de lire sterline. Această prognoză alarmantă privind pericolul morbid al inactivității fizice necesită cercetări urgente asupra abordării preventive cele mai eficiente.
Totuși, rezultatele acestui nou studiu arată că activitatea fizică moderată până la intensă este de până la zece ori mai puțin eficientă decât activitatea fizică ușoară în reducerea câștigului general de masă de grăsimi.
„Aceste descoperiri noi subliniază în mod puternic faptul că exercițiile ușoare ar putea inversa obezitatea încă din copilărie. Este timpul ca lumea să înlocuiască ideea de ‘o medie de 60 de minute pe zi de activitate fizică moderată până la intensă’ cu ‘cel puțin 3 ore pe zi de activitate fizică ușoară’. Activitatea fizică ușoară pare să fie antidotul efectului catastrofal al sedetarismului în populația tânără”, a declarat dr. Andrew Agbaje, de la University of Exeter, care a condus studiul.
Pe parcursul studiului, un accelerometru purtat la talie a măsurat timpul petrecut fără activitate fizică, activitatea fizică ușoară și activitatea fizică moderată până la intensă la participanți la vârstele de 11, 15 și 24 de ani. Masa de grăsimi și masa musculară scheletică au fost, de asemenea, măsurate prin osteodensitometrie cu raze X la aceleași vârste, iar mostrele de sânge au fost măsurate repetat pentru glucoză, insulină, colesterolul lipoproteinelor de înaltă densitate, colesterolul lipoproteinelor de joasă densitate, trigliceride și proteina C reactivă de înaltă sensibilitate.
În plus, tensiunea arterială, pulsul, statusul de fumător, situația socio-economică și istoricul familial al bolilor cardiovasculare au fost măsurate și controlate în analize, notează Eurek Alert.
Pe parcursul celor 13 ani de urmărire, sedentarismul a crescut de la aproximativ șase ore pe zi în copilărie la nouă ore pe zi în tinerețe. Activitatea fizică ușoară a scăzut de la șase ore pe zi la trei ore pe zi, în timp ce activitatea fizică moderată până la intensă a fost relativ stabilă în jur de 50 de minute pe zi din copilărie până la tinerețe.
S-a observat că fiecare minut petrecut sedentar a fost asociat cu o creștere de 1,3 grame a masei totale de grăsime a corpului. Atât copiii de sex masculin, cât și cei de sex feminin au acumulat în medie 10 kg de masă grasă în perioada de creștere din copilărie până la tinerețe. Cu toate acestea, timpul petrecut sedentar a contribuit potențial cu 700 g – 1 kg la masa totală de grăsime (aproximativ 7-10%) din masa totală de grăsime acumulată în perioada de creștere din copilărie până la tinerețe. O creștere de 1 kg în grăsime a fost asociată cu un risc cu 60% mai mare de deces prematur după vârsta de 50 de ani.
Fiecare minut petrecut într-o activitate fizică ușoară în perioada de creștere din copilărie până la tinerețe a fost asociat cu o reducere cu 3,6 grame a masei totale de grăsime a corpului. Acest lucru înseamnă că activitatea fizică ușoară cumulativă a redus masa totală de grăsime a corpului cu 950 de grame până la 1,5 kg în perioada de creștere de la copilărie la tinerețe (aproximativ 9,5-15% reducere în câștigul total de masă grasă în timpul perioadei de observare de 13 ani). Exemple de activitate fizică ușoară includ plimbări lungi, treburi casnice, dans lent, înot lent și ciclism lent.
În contrast, timpul petrecut într-o activitate fizică moderată până la intensă, inclusiv îndeplinirea celor 60 de minute pe zi recomandate de OMS, în perioada de creștere de la copilărie la tinerețe a fost asociat cu o reducere de 70-170 de grame (aproximativ 0,7-1,7%) în masa totală de grăsime a corpului.
Înainte de acest studiu, nu a fost posibil să se cuantifice contribuția pe termen lung a sedentarismului la obezitate și la magnitudinea cu care activitatea fizică ar putea să reducă obezitatea. Dar acest studiu a confirmat raportul dintr-o meta-analiză recentă a 140 de studii controlate randomizate desfășurate la nivel mondial în școli, care arată că implicarea în activitate fizică moderată până la intensă a avut un efect minim sau nu a avut deloc efect în reducerea indicelui de masă corporală la copii.
Ciudat, dar adevărat! Lacrimile femeilor pot reduce agresivitatea bărbaților
Ce se întâmplă cu dinții tăi pe măsură ce îmbătrânești?
Mii de oameni au suferit supradoze de Ozempic, medicamentul miraculos pentru slăbit
Chimicalele eterne declanșează răspândirea cancerului, a demonstrat un studiu