Gândiți-vă la asta: creierul tău este mereu „pornit”. Se ocupă de gândurile și mișcările noastre, de respirația și bătăile inimii, de simțuri – lucrează din greu 24/7, chiar și atunci când dormim.
Acest lucru înseamnă că creierul nostru are nevoie de o alimentare constantă cu combustibil, iar acesta provine din alimentele pe care le consumăm – și ceea ce conține acest combustibil face toată diferența.
Mai simplu spus, ceea ce mâncăm afectează în mod direct structura și funcția creierului nostru și, în cele din urmă, starea de spirit.
La fel ca o mașină scumpă, creierul funcționează cel mai bine atunci când primește doar combustibil premium. Consumul de alimente de înaltă calitate care conțin multe vitamine, minerale și antioxidanți hrănesc creierul și îl protejează de stresul oxidativ – adică acele „deșeuri” (radicalii liberi) produse atunci când organismul folosește oxigenul, care pot deteriora celulele.
Din nefericire, la fel ca o mașină scumpă, creierul nostru poate fi deteriorat dacă ingerăm orice altceva decât combustibil premium. Dacă substanțele din combustibilul „low-premium” (cum ar fi cel pe care îl obținem din alimentele procesate sau rafinate) ajung la creier, acesta are o capacitate redusă de a scăpa de ele. Dietele bogate în zaharuri rafinate, de exemplu, sunt dăunătoare pentru creier. Pe lângă faptul că înrăutățesc reglarea de către organism a insulinei, acestea promovează, de asemenea, inflamația și stresul oxidativ. Mai multe studii au găsit o corelație între o dietă bogată în zaharuri rafinate și afectarea funcției creierului – și chiar o înrăutățire a simptomelor tulburărilor de dispoziție, cum ar fi depresia, notează Harvard Health Publishing.
Este logic. Atunci când creierul este privat de o nutriție de bună calitate sau dacă radicalii liberi sau celulele inflamatorii dăunătoare circulă în spațiul închis al creierului, contribuind și mai mult la lezarea țesutului cerebral, consecințele sunt de așteptat. Interesant este că, timp de mulți ani, medicina nu a recunoscut pe deplin legătura dintre starea de spirit și alimentație.
Astăzi, din fericire, domeniul în plină expansiune al psihiatriei nutriționale descoperă că există multe consecințe și corelații nu numai între ceea ce mâncăm, cum ne simțim și cum ne comportăm, ci și între tipurile de bacterii care trăiesc în intestinul nostru.
Serotonina este un neurotransmițător care ajută la reglarea somnului și a apetitului, mediază stările de spirit și inhibă durerea. Deoarece aproximativ 95% din serotonină este produsă în tractul gastrointestinal, iar acesta este „căptușit” cu o sută de milioane de celule nervoase sau neuroni, este logic că mecanismele interne ale sistemului digestiv nu ne ajută doar să digerăm mâncarea, ci ne ghidează și emoțiile.
Mai mult, funcția acestor neuroni – și producția de neurotransmițători precum serotonina – este puternic influențată de miliardele de bacterii „bune” care alcătuiesc microbiomul intestinal. Aceste bacterii joacă un rol esențial în sănătatea noastră pentru că ele protejează mucoasa intestinelor și se asigură că acestea oferă o barieră puternică împotriva toxinelor și a bacteriilor „rele”; ele limitează inflamația, îmbunătățesc modul în care absorbim nutrienții din alimente și activează căile neuronale care călătoresc direct între intestin și creier.
Studiile au comparat dietele „tradiționale”, cum ar fi dieta mediteraneană și dieta tradițională japoneză, cu o dietă „occidentală” tipică și au arătat că riscul de depresie este cu 25% până la 35% mai mic la cei care au o dietă tradițională.
Oamenii de știință explică această diferență prin faptul că aceste diete tradiționale tind să fie bogate în legume, fructe, cereale neprocesate, pește și fructe de mare și să conțină doar cantități modeste de carne slabă și produse lactate. De asemenea, acestea sunt lipsite de alimente procesate și rafinate și de zaharuri, care sunt elementele de bază ale modelului alimentar „occidental”. În plus, multe dintre aceste alimente neprocesate sunt fermentate și, prin urmare, acționează ca probiotice naturale.
O noapte nedormită poate combate depresia, susține un studiu
Lipsa constantă de somn, asociată cu simptome depresive ulterioare
Nopțile nedormite ar putea avea efect antidepresiv pentru unii oameni
Cercetătorii au aflat, în sfârșit, de ce stimularea magnetică poate ameliora depresia