O echipă internațională de astronomi a descoperit o stea extrem de săracă în metale utilizând instrumentul Gemini High-resolution Optical SpecTrograph (GHOST) de la telescopul Gemini South din Chile.
Constatarea a fost prezentată într-o lucrare pe serverul de pre-print arXiv.
O stea extrem de săracă în metale este un obiect rar, doar câteva mii de stele cu abundență de fier [Fe/H] sub -2,0 fiind descoperite până în prezent. Extinderea listei încă scurte de stele sărace în metale este de mare importanță pentru astronomi, deoarece astfel de obiecte au potențialul de a ne înmulți cunoștințele despre evoluția chimică a Universului.
Situată la aproximativ 25.500 de ani-lumină distanță de Pământ, SPLUS J142445.34−254247.1, sau SPLUS J1424−2542 pe scurt, a fost detectată în 2019 ca parte a Southern Photometric Local Universe Survey (S-PLUS). Steaua are o masă de aproximativ 0,84 mase solare, se estimează că are o vechime de 10 miliarde de ani, iar temperatura sa efectivă este de aproximativ 4.750 K.
Studiile anterioare ale lui SPLUS J1424−2542 au sugerat că metalicitatea sa este la un nivel de -3,25, prin urmare ar trebui să fie clasificată ca o stea foarte săracă în metale.
Acum, un grup de astronomi condus de Vinicius M. Placco, de la Universitatea din São Paulo (Brazilia), a efectuat observații ale lui SPLUS J1424−2542 folosind instrumentul GHOST, ceea ce i-a permis să efectueze un studiu chimic al acestei stele, confirmând ipoteza, menționează Phys.org.
„Spectroscopia de înaltă rezoluție a fost captată cu GHOST la Gemini South, permițând determinarea abundențelor chimice pentru 36 de elemente, de la carbon la toriu”, au scris cercetătorii în lucrare.
Spectrul GHOST al lui SPLUS J1424−2542 i-a permis echipei să detecteze 308 caracteristici de absorbție pentru 36 de elemente. S-a constatat că metalicitatea acestei stele este de aproximativ -3,39, ceea ce confirmă natura sa extrem de săracă în metale.
Studiul a mai găsit că SPLUS J1424−2542 prezintă o creștere a elementelor grele. Acest lucru, împreună cu metalicitatea scăzută și raportul carbon/fier situat la un nivel de 0,06, indică faptul că steaua s-a format cel mai probabil dintr-un nor de gaz poluat de cel puțin două populații progenitoare: explozia supernovei de la o stea fără metale (cu o masă estimată de aproximativ 11,3–13,4 mase solare) și consecințele fuziunii a două stele neutronice cu mase de aproximativ 1,66 și 1,27 mase solare.
Rezultatele sugerează că SPLUS J1424−2542 are o temperatură efectivă de 4.762 K, ceea ce este în concordanță cu studiile anterioare. Viteza spațială totală a acestei stele a fost calculată a fi de aproximativ 108 km/s.
Rezumând rezultatul, autorii lucrării au concluzionat că SPLUS J1424−2542, pe lângă faptul că este extrem de săracă în metale, este o stea veche, de masă mică, care aparține populației de halo galactic in situ.
Primele imagini cu mostrele colectate de misiunea NASA OSIRIS-REx de pe asteroidul Bennu
Câtă zăpadă cade anual pe Marte? Planeta Roșie devine un peisaj de poveste în timpul iernii
Noi simulări fac lumină asupra originii inelelor și a lunilor înghețate ale lui Saturn