Basarabia este o regiune din estul Europei care a trecut succesiv, din secolul al XV-lea până în al XX-lea, la Moldova, Imperiul Otoman, Rusia, România, Uniunea Sovietică, Ucraina și Moldova. Ce țară a anexat Basarabia în cel de-Al Doilea Război Mondial?
Basarabia este mărginită la vest de Prut, la nord și la est de Nistru, la sud-est cu Marea Neagră și la sud de brațul Chilia al Deltei Dunării.
Deși istoria timpurie a Basarabiei este obscură, se știe că au fost stabilite colonii grecești de-a lungul coastei la Marea Neagră (secolul al VII-lea î.Hr.) și că probabil a fost inclusă în regatul Daciei (secolul al II-lea d.Hr.). Slavii au început să pătrundă în zonă în secolul al VI-lea, dar așezarea lor a fost întreruptă de invaziile altor popoare din est (sfârșind cu invazia mongolă în secolul al XIII-lea), conform Britannica.
La sfârșitul secolului al XIV-lea, porțiunea de sud a regiunii a devenit parte a Ţării Româneşti (numele Basarabia provine probabil de la dinastia valahă Basarab); iar în secolul al XV-lea, întreaga provincie a fost încorporată în principatul Moldovei.
La scurt timp după aceea, turcii au invadat și capturat Akkerman și Chilia (1484) și au anexat porțiunea de sud a Basarabiei, împărțind-o în două sancak (districte) ale Imperiului Otoman. Restul Basarabiei a căzut sub dominația turcă atunci când Moldova s-a supus turcilor în secolul al XVI-lea. Regiunea a rămas sub control turcesc până în secolul al XIX-lea.
Apoi Rusia, al cărei interes pentru zonă se dezvoltase în cursul secolului al XVIII-lea (ocupase regiunea de cinci ori între 1711 și 1812), a dobândit Basarabia și jumătate din Moldova (Tratatul de la București, 1812). Numele Basarabia a fost aplicat întregii regiuni. Rusia a păstrat controlul asupra regiunii până în Primul Război Mondial (cu excepția unei fâșii din sudul Basarabiei, care a fost în posesia Moldovei între 1856 și 1878).
La începutul secolului al XIX-lea, Rusia a acordat autonomie Basarabiei (1818–28) și i-a permis să aibă un guvernator și arhiepiscop moldovean. Dar până la sfârșitul secolului, rusificarea atât în administrația civilă, cât și în cea ecleziastică a fost politica dominantă.
O mișcare naționalistă s-a dezvoltat în Basarabia după Revoluția Rusă din 1905; iar în noiembrie 1917 (după revoluțiile rusești din 1917), a fost înființat un consiliu (sfatul țării). Acesta a declarat independența Basarabiei la 24 ianuarie 1918 și a votat pentru unirea cu România în decembrie. Tratatul de la Paris (28 octombrie 1920) a confirmat această unire, dar Uniunea Sovietică nu a recunoscut niciodată dreptul României la provincie. După semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov (23 aug. 1939), Uniunea Sovietică a cerut (26 iunie 1940) ca România să cedeze Basarabia și porțiunea de nord a Bucovinei.
Guvernul român s-a conformat. Trupele sovietice au intrat în regiune la 28 iunie. În august 1940, Moldova, sau Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, a fost creată din raioanele centrale ale Basarabiei și o fâșie de teritoriu ucrainean de cealaltă parte a râului Nistru. Chișinău a devenit capitala Moldovei. Regiunea de nord a Basarabiei (Khotin) și câmpia de coastă de la Dunăre până la Nistru au fost încorporate în Ucraina, sau S.S.R.
Ce țară a anexat Basarabia în cel de-Al Doilea Război Mondial? În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, românii au ocupat Basarabia și au reorganizat-o temporar ca parte a României. Uniunea Sovietică a ocupat regiunea în 1944, iar aranjamentele teritoriale din 1940 au fost restabilite. Basarabia a rămas divizată după ce Ucraina și Moldova și-au declarat independența în 1991.
Basarabia este de mare interes arheologic, iar aici se găsesc inclusiv movile și tumuli din epocile timpurii, rămășițe ale unui zid construit de împăratul roman Traian, câteva rămășițe de orașe grecești și romane și câteva forturi de-a lungul Nistrului construite de genovezi în secolul al XIV-lea.
Românul care a rescris istoria matematicii la numai 26 de ani
Coloana Infinitului. O cunoaştem cu toţii, dar puţini ştim acest detaliu
O pasiune mai puțin cunoscută a lui Mihai Eminescu
Astăzi se împlinesc 128 de ani de la naşterea unui mare poet, dramaturg şi filosof român