A fost descoperită proteina care ar putea proteja împotriva bolii Alzheimer

În cercetările continue pentru un tratament pentru boala Alzheimer, oamenii de știință au descoperit o proteină ce ar putea proteja împotriva acestei maladii.

Este vorba despre un nou studiu arată modul în care colesterolul și inflamația din diferite tipuri de celule cerebrale ale omului interacționează cu o proteină numită ABCA7. Această proteină reglează modul în care moleculele trec prin membranele celulare.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Nivelurile reduse de ABCA7 în celulele creierului uman pot fi un factor declanșator al bolii Alzheimer, de aceea, echipa de cercetători consideră că noile informații ar putea fi folosite pentru a dezvolta tratamente, notează Science Alert.

ABCA7, proteina care se pierde odată cu timpul

„Noi am demonstrat că epuizarea colesterolului reduce nivelurile ABCA7 în microglia și astrocitele umane, dar nu și în celulele neuronale”, subliniază, în raportul studiului, echipa de la Universitatea Temple din Philadelphia.

De altfel, cercetări anterioare efectuate de doi dintre autorii acestui studiu au constatat că nivelurile ABCA7 din creier scad odată cu vârsta, iar persoanele cu valori mai reduse au mai multe șanse de a dezvolta boala Alzheimer mai devreme în viață.

Aceasta s-a bazat pe descoperirile privind variantele genetice ale ABCA7 la pacienții cu boala Alzheimer, rezultate din studii de asociere la nivel de genom cu mii de participanți.

„Dar studiile genomului indică doar o proteină și nu ne spun nimic despre modul în care aceasta funcționează sau cum afectează o boală. Scopul nostru este acela de a dezvălui funcțiile ABCA7 și de a folosi ceea ce am aflat despre rolul său în patologie pentru a transforma într-o terapie eficientă împotriva bolii Alzheimer”, a explicat neurologul Joel Wiener, unul dintre autorii cercetării.

De asemenea, colesterolul și inflamația cronică au fost implicate în boala Alzheimer, dar sunt multe lucruri pe care nu le știm despre acești doi factori.

Inflamația ajută la combaterea infecțiilor și la vindecarea țesuturilor deteriorate, dar acesta este un proces complex. Inflamația cronică poate deteriora țesuturile și organele sănătoase și poate duce la afecțiuni grave de sănătate.

Inflamația și colesterolul, în strânsă legătură cu proteina-cheie

În creierul nostru, ansamblul de celule imunitare, numit microglia, reglează în principal inflamația, deși celulele de susținere numite astrocite joacă, de asemenea, un rol alături de neuroni.

Weiner și colegii săi au efectuat o serie de experimente pe microglia umană, astrocite și linii de celule de neuroni cultivate în laborator. După ce au eliminat o parte din colesterol, au tratat celulele creierului cu rosuvastatină, un medicament care inhibă producția de colesterol.

„În general, scăderea colesterolului și inflamația pot reduce nivelul ABCA7 în creier și pot cauza apariția bolii Alzheimer„, a mai spus dr. Wiener.

Echipa subliniază faptul că rezultatele obținute susțin ideea potrivit căreia ABCA7 menține echilibrul lipidic în creier prin eliminarea colesterolului care ar putea afecta celulele nervoase. Totuși, inflamația pare să scadă temporar nivelul ABCA7, ceea ce poate deveni o problemă atunci când aceasta nu este rezolvată.

Efectele progresive și devastatoare ale bolii Alzheimer asupra structurii și funcției creierului se manifestă printr-o gamă largă de modificări cognitive și comportamentale de-a lungul timpului. Singurele tratamente pentru boala Alzheimer existente se concentrează pe reducerea simptomelor și pe încetinirea progresiei bolii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Descoperire majoră în studiul bolii Alzheimer! Un tratament a redus nivelurile de amiloide

Un studiu indică o posibilă legătură între stresul cronic și Alzheimer

Momentul critic în care proteinele se transformă în boli precum Alzheimer, surprins în imagini

Postul intermitent ar putea încetini boala Alzheimer, spun oamenii de știință