Ar putea deveni Soarele o gaură neagră?

În aproximativ 5 miliarde de ani, Soarele va ajunge la sfârșitul vieții sale și nu se va mai putea susține împotriva propriei gravitații. Va deveni Soarele o gaură neagră?

La sfârșitul vieții Soarelui, straturile exterioare ale acestuia se vor extinde (posibil distrugând Pământul în acest proces), în timp ce nucleul se prăbușește într-o stare incredibil de densă, lăsând în urmă o rămășiță stelară.

• De ce azbestul încă apare în unele produse cosmetice?
• Oamenii de știință au creat cele mai subțiri spaghete din lume

Dacă prăbușirea gravitațională a unui nucleu stelar este completă, rămășița stelară va fi o gaură neagră, o regiune a spațiului și timpului cu o influență gravitațională atât de mare încât nici măcar lumina nu-i poate scăpa din gheare. Așadar, va deveni Soarele o gaură neagră atunci când va muri?

Va deveni Soarele o gaură neagră la sfârșitul vieții sale?

Pe scurt: nu. Soarele pur și simplu nu are ceea ce este necesar pentru a deveni o gaură neagră.

„Este foarte simplu: Soarele nu este suficient de greu pentru a deveni o gaură neagră”, a declarat Xavier Calmet, expert în găuri negre și profesor de fizică la Universitatea Sussex (Marea Britanie).

Mai multe condiții influențează dacă o stea poate deveni o gaură neagră, cum ar fi compoziția sa, rotația sa și procesele care guvernează evoluția ei, dar principala cerință este cantitatea potrivită de masă, a spus Calmet pentru Live Science.

„Stelele cu mase inițiale mai mari de aproximativ 20-25 de ori masa soarelui nostru au potențialul de a suferi colapsul gravitațional necesar pentru a forma găuri negre”, a explicat Calmet.

Limita Tolman-Oppenheimer-Volkoff

Acest prag, cunoscut sub numele de limită Tolman-Oppenheimer-Volkoff, a fost calculat pentru prima dată de J. Robert Oppenheimer și colegii săi. În prezent, oamenii de știință cred că o stea pe moarte trebuie să lase în urmă un nucleu stelar care are de aproximativ două-trei ori masa Soarelui pentru a crea o gaură neagră. Deci, teoretic, dacă Soarele ar avea de două ori masa sa actuală, ar avea o șansă să devină o gaură neagră, nu?

Nu. Când o stea epuizează combustibilul nuclear din nucleul său , „fuziunea nucleară a hidrogenului cu heliu încă are loc în straturile sale exterioare. Deci, pe măsură ce nucleul se prăbușește, straturile exterioare se extind de la stea și intră în ceea ce este cunoscut sub numele de faza gigantă roșie.

Atunci când Soarele va deveni o gigantă roșie, în aproximativ 6 miliarde de ani și la un miliard de ani după ce rămâne fără hidrogen în nucleu, se va extinde în jurul orbitei lui Marte, înghițind planetele interioare, inclusiv Pământul. Straturile exterioare ale gigantei roșii se vor răci în timp și se vor extinde pentru a forma o nebuloasă planetară în jurul nucleului mocnit al Soarelui.

Stele masive care creează găuri negre trec prin mai multe astfel de perioade de colaps și expansiune, pierzând mai multă masă de fiecare dată. Asta pentru că la presiunile și temperaturile ridicate ale unor astfel de greutăți, stelele pot fuziona elemente mai grele. Acest lucru continuă până când nucleul stelei este format din fier, cel mai greu element pe care îl poate crea o stea, iar steaua explodează într-o supernovă, pierzând și mai multă masă.

De ce nu va deveni Soarele o gaură neagră?

Potrivit NASA, găurile negre tipice cu masă stelară (cel mai mic tip dintre cele observate de astronomi) sunt de 3-10 ori mai grele decât Soarele, dar pot ajunge până la de 100 de ori mai grele decât steaua noastră. O gaură neagră cu masă stelară nu începe astfel; devine mai grea hrănindu-se cu gazul și praful din apropiere și chiar și cu corpurile stelei sale însoțitoare dacă a aparținut cândva unui sistem binar.

Soarele, însă, nu va ajunge niciodată la stadiul de a topi fier. În schimb, Soarele va deveni o pitică albă, o stea densă, de mărimea Pământului, a spus Calmet. Deci, Pământul nu va cunoaște niciodată fiorul și teroarea de a fi înghițit de o gaură neagră… decât dacă, desigur, întreg Universul se află deja în interiorul uneia.

Vă recomandăm să citiți și:

Un singur gram din cea mai scumpă substanță de pe Pământ costă 62,5 trilioane de dolari

Anunț neașteptat de la astronomi! Norii lui Neptun au dispărut fără urmă

Un bărbat a făcut o mică avere după ce și-a dat seama că opritorul de ușă din șopron era, de fapt, de pe altă lume

Viteza găurilor negre după fuziune a fost estimată pentru prima dată