Cum îi ajută norvegienii pe americani să aibă închisori mai umane?

Ca parte a unui program inovator de reformă a închisorii, Penitenciarul de Stat din Oregon (SUA) a creat o grădină terapeutică pe terenul său pentru a oferi o pauză de la beton și pentru a semăna cu lumea exterioară. Un bărbat încarcerat care și-a petrecut majoritatea ultimelor două decenii în izolare a descris mersul prin grădină ca fiind „prima oară când am mers pe iarbă în 20 de ani”. Iar programul pentru restabilirea compasiunii în închisorile din SUA este inspirat de norvegieni.

„Mulți dintre noi am găsit frumusețe în buruienile și florile care cresc prin crăpăturile pavajului”, le-a spus el cercetătorilor de la UC San Francisco (SUA), care au ajutat la instituire și apoi au evaluat reformele.

• Oamenii de știință au creat cele mai subțiri spaghete din lume
• O nouă teorie a dezvăluit forma fotonilor

„Există atât frumusețe, cât și inspirație în a ști că noi, care am căzut prin fisurile proverbiale ale sistemului, putem, dacă suntem motivați și cultivați corespunzător, să creștem chiar prin acele crăpături”, a continuat rezidentul.

Cum se realizează restabilirea compasiunii în închisorile din SUA?

Oregon este unul dintre puținele state care testează o abordare de inspirație norvegiană a reformei închisorilor, care este concepută pentru restabilirea compasiunii în închisorile din SUA și pentru a îmbunătăți condițiile pentru personal, precum și pentru cei care locuiesc în spatele zidurilor. Reforma include și reducerea utilizării izolării. În prima evaluare a acestei metode într-o închisoare din Statele Unite, cercetătorii UCSF au descoperit că tehnicile norvegiene au crescut timpul petrecut de oameni în afara celulelor, iar acest lucru a redus abaterile disciplinare și violența.

Reformele au crescut timpul petrecut de rezidenți în afara celulelor lor și angajați în activități sociale, în special pentru cei cu probleme grave de sănătate mintală și de comportament, potrivit unei analize a echipei Amend publicată în jurnalul online PLOS ONE.

Din 2016 până în 2021, rata atacurilor a scăzut cu aproape 74% în rândul rezidenților care au interacționat cu echipe care au fost instruite în noile tehnici. Iar incidentele de utilizare a forței de către personal au scăzut cu aproape 86% în Unitatea de Sănătate Comportamentală, care găzduiește persoanele cu tulburări de sănătate mintală care tind să aibă cele mai perturbatoare comportamente.

„Lucrarea arată un model promițător pentru tranziția oamenilor în afara izolării. Acest model a scăzut violența, a crescut timpul de ieșire din celulă și a accelerat mișcarea din aceste unități restricționate în unități generale sau mai populate”, a spus Cyrus Ahalt, cercetător în sănătate publică la UCSF.

Modelul norvegian

Programul-pilot se bazează pe eforturile începute în Norvegia în anii 1990 pentru a-și umaniza închisorile și pentru a minimiza utilizarea izolării. Folosind tehnici care se concentrează pe construirea relațiilor și a încrederii, ei au schimbat profund condițiile de viață pentru persoanele întemnițate cu boli mintale grave și istoric de traume și violență, scrie Eurek Alert.

Pentru început, persoanele încarcerate sunt denumite rezidenți sau pacienți, mai degrabă decât deținuți, condamnați sau prizonieri. Ofițerii de corecție învață modalități eficiente de a asculta, de a empatiza și de a reduce conflictele prin comunicare, mai degrabă decât să recurgă la darea de ordine sau la utilizarea forței. Personalul și rezidenții sunt încurajați să creeze conexiuni pozitive, să discute între ei și să socializeze împreună. Uneori, diferența poate însemna să-l întrebi pe celălalt cum i-a fost ziua.

„Această abordare, numită ‘Echipa de resurse’, îi oferă personalului din penitenciar pregătirea și inspirația de care are nevoie pentru a ajuta persoanele încarcerate din aceste unități să-și schimbe comportamentul, în loc să le închidă și să îl înrăutățească, astfel încât să se întoarcă în comunități drept cele mai bune versiuni ale lor, ca membri de familie și vecini mai buni”, a spus medicul Brie Williams, de la UCSF.

Un schimb de experiență

În 2015, Williams a fondat Amend la UCSF, care lucrează pentru a îmbunătăți sănătatea atât a rezidenților închisorilor, cât și a personalului. Echipa Amend conduce programe de imersiune în Serviciul Corecțional Norvegian pentru delegații ale oficialilor din penitenciarele din SUA, ale factorilor de decizie politică și ale personalului de penitenciar, pentru a afla despre abordarea lor față de închisori. Echipele norvegiene vin și ele în închisorile americane pentru a ajuta la pregătirea ofițerilor în ceea ce privește restabilirea compasiunii în închisorile din SUA.

„Avem această criză ascunsă de sănătate publică, nu doar printre oamenii care trăiesc în închisori, ci și printre cei care lucrează acolo. Dacă vom pune capăt abuzurilor drepturilor omului din închisorile noastre, atunci va trebui să lucrăm cu adevărat la găsirea unei modalități de a le arăta oamenilor care lucrează acolo o abordare fundamental diferită”, a spus dr. David Cloud, directorul de cercetare al Amend.

Aspecte ale abordării de inspirație norvegiană sunt introduse în Oregon, Dakota de Nord, Washington și California, dar Oregon a fost primul stat care a început. Aspectele s-au concentrat pe schimbarea experienței oamenilor în izolare. În urma unui raport critic al liderilor pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din 2015, oficialii închisorii din Oregon au început să încerce să îmbunătățească condițiile, dar nu au îndeplinit obiectivele stabilite într-un memorandum semnat. Aceștia au aflat despre abordarea norvegiană și au început să o folosească în 2019.

Ce rezultate a produs restabilirea compasiunii în închisorile din SUA?

Izolarea, care a crescut în timpul pandemiei de COVID-19, s-a dovedit de mult timp a avea efecte fizice și emoționale dăunătoare, iar majoritatea statelor au introdus sau au adoptat legislație pentru a limita sau interzice utilizarea acesteia. Dar politicile pentru a-i pune capăt s-au confruntat cu rezistență din interiorul sistemelor corecționale, făcând realizarea în Oregon și mai notabilă.

Susținătorii reformelor spun că această abordare nu are nimic în mod intrinsec norvegian și poate fi adaptată pentru Statele Unite. Înainte ca acest lucru să se întâmple, totuși, ofițerii de corecție trebuie să accepte conceptul.

Toby Tooley a fost căpitan al sistemului Penitenciarului de Stat din Oregon în 2018, când a participat la un program de imersiune în Norvegia și a adus conceptele acasă. El a întâmpinat o oarecare rezistență din partea colegilor săi ofițeri, dar a spus că aceștia au început să vadă valoarea atât pentru rezidenți, cât și pentru ei înșiși. Pe măsură ce incidentele de violență au început să scadă, ofițerilor din program li s-a îmbunătățit sănătatea și viața personală, pe măsură ce stresul lor s-a diminuat.

„Am fost influențat atât profesional, cât și personal, iar asta m-a motivat să încerc să transmit acest mesaj cât mai multor oameni. Acest lucru trebuie să se desfășoare în toată țara”, a spus Tooley, care și-a părăsit slujba în 2021 pentru a lucra ca manager de program pentru Amend, astfel încât să poată promova la scară largă beneficiile modelului.

Vă recomandăm să citiți și:

Care sunt cele opt schimbări ale stilului de viață care ne pot prelungi viața cu 20 de ani

O ciupercă mortală a fost învinsă cu un nou tip de tratament

Un nou vaccin ar putea deține cheia pentru prevenirea sau reducerea impactului bolii Alzheimer

A fost găsită gena care împiedică transferul gripei aviare la om