Într-o bună zi, un bot similar cu ChatGPT ne-ar putea ajuta să vorbim cu animalele noastre de companie folosind mieunatul, lătratul sau ciripitul.
Acum că modelele mari de limbaj au devenit experte în vorbirea umană, mulți se întreabă de ce anume ar fi nevoie pentru ca Inteligența Artificială (AI) să ne ajute să vorbim cu animalele.
Doi neurobiologi discută răspunsul într-un nou eseu publicat în Current Biology.
Într-un omagiu adus testului Turing, care oferă un indicator pentru inteligența umană la aparate, Yossi Yovel și Oded Rechavi, de la Universitatea Tel Aviv (Israel) prezintă ceea ce au numit „provocarea Doctor Dolittle”.
Provocarea necesită ca un model de „limbaj” mare, bazat pe Inteligență Artificială, să depășească trei obstacole principale atunci când comunică cu un animal:
Să luăm drept exemplu albina. Aceasta execută un dans pentru a comunica cu colonia despre locația hranei. Oamenii de știință au reușit să folosească aceste cunoștințe și să creeze o albină robotică care poate recruta alte albine cu mișcările sale și le poate conduce într-un anumit loc.
Acest robot îndeplinește provocarea Doctor Dolittle la primul și la al treilea punct. Dar dansul funcționează doar în acest context. Oamenii de știință încă nu pot întreba o albină ce vrea sau cum se simte, notează Science Alert.
În plus, chiar dacă toate cele trei puncte de mai sus sunt bifate, este posibil să nu putem comunica niciodată cu animalele la nivelul pe care și l-ar dori mulți iubitori de animale.
Chiar dacă un algoritm ar putea într-o zi să ne spună că pisica își exprimă dragostea sau frustrarea, s-ar putea să nu existe nicio modalitate de a o întreba cum se simte. Limbajul uman poate fi pur și simplu unic în moduri care nu se extind la alte animale. „Lumea noastră centrată pe sine”, sau umwelt, limitează tot ceea ce înțelegem.
După cum spune și filosoful Ludwig Wittgenstein, „chiar dacă un leu ar putea vorbi, noi nu l-am putea înțelege”.
Chiar și acel dans al albinelor pe care credem că îl stăpânim probabil că conține mult mai multe informații decât am observat, notează Yovel și Rechavi, „inclusiv semnale subtile tactile și acustice despre calitatea resursei”.
„Aceste date ar trebui, de asemenea, să fie colectate și introduse în algoritmul AI dacă i s-ar cere să ‘spargă codul’, dar nici măcar nu suntem siguri ce alte tipuri de date ar trebui înregistrate”, adaugă autorii. Va trebui să înregistrăm și câmpurile electrice?
Stăpânirea comunicării cu primate, pe de altă parte, ar putea fi mai ușoară, deoarece comunicarea lor este cea mai apropiată de a noastră. Dar modelele de inteligență artificială tot ar trebui instruite pe o cantitate imensă de date care ar necesita supravegherea pe termen lung a primatelor din sălbăticie. De unde ar veni acele informații care să ne ajute să vorbim cu animalele?
Chiar dacă datele ar putea fi adunate și utilizate, oamenii de știință vor trebui să măsoare un „răspuns natural” de la primate, indicând faptul că au auzit și au înțeles încercarea unui aparat de a comunica cu ele. Înregistrările neuronale ar putea ajuta în acest sens, dar, în unele cazuri, demonstrarea înțelegerii obiective poate fi de-a dreptul imposibilă.
În viitor, Yovel și Rechavi cred că AI-ul poate fi valorificat pentru a înțelege mai bine comunicarea cu animalele, dar admit că este posibil să nu ne poată ajuta să comunicăm cu animalele așa cum o face Doctorul Doolittle.
Neurobiologii spun că, chiar dacă puterea AI-ului crește „de un milion de ori”, unele dintre obstacolele care ne împiedică în prezent să comunicăm cu animalele vor rămâne.
„Chiar dacă nu vom putea niciodată să vorbim în mod uman cu un animal, înțelegerea complexității comunicării cu animalele și încercarea de a atinge și imita această comunicare este un efort științific fascinant”, concluzionează cercetătorii.
„Așadar, le cerem oamenilor de știință să aplice AI pentru a descifra comunicarea cu animalele conform criteriilor din provocarea Doctor Dolittle…”, au încheiat cercetătorii.
Mii de pinguini, descoperiți morți pe plajele din America de Sud
Test de cultură generală. Se odihnesc vreodată furnicile?
„Meduza nemuritoare” poate reîntineri și trăi veșnic
Iată broasca morocănoasă care nu se pricepe nici să sară, nici să înoate