Pentru cineva care nu a fost deloc implicat în cursa pentru a fi dezvoltată prima bombă atomică, Albert Einstein a jucat un rol surprinzător de important în noul film al regizorului Christopher Nolan, „Oppenheimer”.
Producția este concentrată asupra lui J. Robert Oppenheimer, care a coordonat asamblarea și testarea primei bombe atomice în Los Alamos, din New Mexico.
În câteva dintre scenele filmului, fizicianul, care devine astfel „părintele bombei atomice”, merge la Albert Einstein pentru un sfat atât în timpul, cât și după inițiativa secretă denumită Proiectul Manhattan, notează bussinesinsider.com.
Totuși, în realitate, „Oppenheimer și Einstein nu erau prieteni. Ei se cunoșteau, lucrau în același loc după război, dar Oppenheimer îl vedea pe Einstein drept un gardian bătrân”, a explicat istoricul Alex Wellerstein.
Einstein chiar a scris cândva că el nu crede în fizica cuantică, ceea ce va deveni aria de studiu a lui Oppenheimer. Tânărul om de știință l-a numit, mai târziu, pe Einstein un „nebun de legat”. Abia în ultima decadă din viața lui Einstein, după ce bombele deja fuseseră lansate și războiul se încheiase, cei doi oameni de știință au devenit la Princeton „colegi apropiați, aproape prieteni”.
„Eu am văzut relația dintre cei doi aproape ca maestrul care a fost înlocuit și a cărui muncă a fost preluată de cel tânăr”, a explicat regizorul Christopher Nolan pentru New York Times.
Filmul surprinde, însă, o parte din tensiunea din viața reală și, ulterior, camaraderia dintre cei doi fizicieni influenți. Totuși, mare parte dintre scene sunt ficțiune. De exemplu, un fizician pe nume Edward Teller, implicat în Proiectul Manhattan, calculează că bomba atomică pe care o construiesc poate declanșa o reacție fără sfârșit în atmosferă. Având în vedere posibilitatea ca experimentul lor să pună capăt vieții pe pământ, Oppenheimer se grăbește spre Einstein pentru a verifica împreună cifrele. Acest lucru este pură ficțiune, mai ales în contextul în care astfel de date confidențiale nu ar fi fost împărtășite de Oppenheimer.
„Einstein nici nu ar fi fost bun la calcul, oricum”, a spus istoricul Wellerstein.