Planeta noastră s-a acumulat inițial din materiale fierbinți și uscate, sugerând că ingredientul crucial pentru evoluția vieții, apa de pe Terra, a apărut mai târziu în istoria Pământului.
Studiul care detaliază această descoperire este publicat în Science Advances.
Cercetarea are o mare semnificație pentru înțelegerea formării planetelor, un subiect care continuă să stârnească dezbateri științifice. Mai mult, oferă informații valoroase asupra elementelor de construcție ale altor planete terestre, cum ar fi Mercur și Venus, despre care se crede că provin și ele din materiale la fel de uscate.
Deși oamenii nu se pot aventura fizic în adâncurile planetei, rocile din străfundurile Pământului pot ajunge la suprafață în mod natural sub formă de lave vulcanice.
Aceste lave provin din „magme parentale” ce pot veni de la diferite adâncimi din Pământ. De exemplu, mantaua superioară începe la aproximativ 15 kilometri sub suprafață și se extinde în jur de 680 de kilometri în jos.
Pe de altă parte, mantaua inferioară începe de la 680 de kilometri adâncime. Se întinde până la limita nucleu-manta, la aproximativ 2.900 de kilometri sub picioarele noastre. Oamenii de știință pot compara chimic aceste magme pentru a înțelege caracteristicile distincte ale straturilor Pământului, scrie Interesting Engineering.
Deoarece formarea Pământului a avut loc treptat prin acumularea de materiale, mostrele obținute din mantaua inferioară și din cea superioară oferă indicii distincte despre procesele care s-au desfășurat în timpul acreției Pământului.
În acest nou studiu, cercetătorii au descoperit că planeta noastră a fost alcătuită predominant din materiale uscate și stâncoase în stadiile sale incipiente. Apa de pe Terra a apărut mult mai târziu.
Examinând semnăturile chimice din adâncul Pământului, cercetătorii au observat o absență distinctă a substanțelor volatile, cum ar fi apa și iodul, care se evaporă rapid.
În schimb, atunci când au analizat probe din mantaua superioară, au detectat o prezență semnificativ mai mare a substanțelor volatile. Proporțiile acestor substanțe erau de trei ori mai mari decât cele din mantaua inferioară.
Pe baza acestor rapoarte chimice, Weiyi Liu, absolvent al Caltech și autor principal al studiului, a dezvoltat un model care a oferit informații valoroase.
Modelul a arătat că Pământul s-a format din materiale fierbinți, uscate și stâncoase. De asemenea, a sugerat că adăugarea de substanțe volatile esențiale cruciale pentru viață, cum este apa, a avut loc relativ târziu în formarea Pământului, în special în ultimele 15 procente sau chiar mai puțin din dezvoltarea planetei.
„Explorarea spațiului către planetele exterioare este cu adevărat importantă, deoarece o lume acvatică este probabil cel mai bun loc pentru a căuta viața extraterestră”, a declarat Francois Tissot, profesor asistent de geochimie.
„Dar Sistemul Solar interior nu trebuie uitat. Nu a existat o misiune care să fi atins suprafața lui Venus de aproape 40 de ani și nu a existat niciodată o misiune pe suprafața lui Mercur. Trebuie să fim capabili să studiem acele lumi pentru a înțelege mai bine cum s-au format planetele terestre precum Pământul”, a concluzionat el.
Acum putem asculta simfonia Universului, mulțumită telescoapelor NASA
Premieră astronomică în România: Cercetătorii din Bârlad au observat o novă extragalactică
Un studiu sugerează că viața ar putea exista pe cea mai fierbinte planetă din Sistemul Solar