Telescopul Webb a identificat primele fire ale „rețelei cosmice” din Universul timpuriu

Galaxiile nu sunt împrăștiate la întâmplare în Univers. Acestea se adună nu numai în roiuri, ci și în vaste structuri filamentare interconectate, cu goluri sterile gigantice între ele. Această „pânză cosmică” a început subțire și a devenit mai distinctă în timp, pe măsură ce gravitația a atras materia.

Astronomii care folosesc Telescopul Spațial James Webb al NASA au descoperit o dispunere filiformă a 10 galaxii care existau la doar 830 de milioane de ani după Big Bang.

• Premieră în astronomie! O stea binară, detectată pentru prima dată în apropiere de gaura neagră supermasivă…
• Cât de mult „ne putrezește” Internetul creierul? Dovezile sunt tot mai greu de ignorat

Structura de 3 milioane de ani-lumină este ancorată de un quasar luminos – o galaxie cu o gaură neagră activă, supermasivă, în centrul său. Echipa crede că filamentul va evolua în cele din urmă într-un roi masiv de galaxii, la fel ca binecunoscutul roi Coma din Universul apropiat.

„Am fost surprins de cât de lung și cât de îngust este acest filament”, a declarat Xiaohui Fan, membru al echipei, de la Universitatea Arizona din Tucson. „Mă așteptam să găsesc ceva, dar nu mă așteptam la o structură atât de lungă și distinct de subțire”.

Galaxiile nu sunt împrăștiate la întâmplare în Univers

„Aceasta este una dintre cele mai timpurii structuri filamentare pe care oamenii le-au găsit vreodată asociate cu un quasar îndepărtat”, a adăugat Feige Wang de la Universitatea Arizona din Tucson, cercetătorul principal al acestui program, scrie EurekAlert.

Această descoperire face parte din proiectul ASPIRE (A SPectroscopic survey of biased halos In the Reionization Era), al cărui obiectiv principal este de a studia mediile cosmice ale celor mai timpurii găuri negre. În total, programul va observa 25 de quasari care au existat în primul miliard de ani de la Big Bang, perioadă cunoscută sub numele de Epoca de Reionizare.

„Ultimele două decenii de cercetare în domeniul cosmologiei ne-au oferit o înțelegere solidă a modului în care se formează și evoluează rețeaua cosmică. ASPIRE își propune să înțeleagă cum să integreze apariția primelor găuri negre masive în povestea noastră actuală de formare a structurii cosmice”, a explicat Joseph Hennawi, membru al echipei, de la Universitatea California, Santa Barbara.

Cum ar putea aceste găuri negre să crească atât de repede?

O altă parte a studiului investighează proprietățile a opt quasari din Universul tânăr. Echipa a confirmat că găurile lor negre centrale, care au existat la mai puțin de un miliard de ani după Big Bang, au o masă cuprinsă între 600 de milioane și 2 miliarde de ori mai mare decât masa Soarelui nostru.

Astronomii continuă să caute dovezi care să explice cum aceste găuri negre ar putea crește atât de mari atât de repede.

„Pentru a forma aceste găuri negre supermasive într-un timp atât de scurt, trebuie îndeplinite două criterii. În primul rând, trebuie să înceapă să crească de la o gaură neagră masivă. În al doilea rând, chiar dacă această sămânță pornește cu o masă echivalentă cu o mie de sori, tot trebuie să acumuleze de un milion de ori mai multă materie la rata maximă posibilă pe toată durata sa de viață”, a explicat Wang.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Telescopul Webb a detectat pentru prima dată o moleculă crucială pentru viață

Primele imagini cu Saturn și inelele sale făcute de Telescopul Spațial James Webb

Telescopul Webb nu va mai fi singur: NASA trimite un „însoțitor” să studieze împreună Universul

Telescopul Webb a descoperit peste 700 de galaxii antice care au inundat Universul cu lumină