Trei dintre cele mai mari evenimente nucleare din secolul XX au avut loc în trei orașe, două în Japonia și unul în Ucraina. Nu este însă foarte clar de ce oamenii au putut trăi și prospera în Hiroshima și Nagasaki, dar nu și la Cernobîl.
La începutul lunii august 1945, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Statele Unite au detonat două bombe nucleare (numite Little Boy și, respectiv, Fat Man) deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la trei zile distanță. În total, asaltul aerian s-a soldat undeva între 129.000 și 226.000 de morți, dintre care cei mai mulți erau civili.
Chiar și cei care s-au grăbit să ajungă în oraș pentru a ajuta victimele după explozii au murit rapid din cauza radiațiilor.
În anii care au urmat, mulți dintre supraviețuitori au raportat cazuri de leucemie, precum și alte tipuri de cancer și afecțiuni. Femeile însărcinate expuse la explozii au continuat să înregistreze rate semnificativ mai mari de avorturi spontane și de mortalitate infantilă.
Acei copii care au supraviețuit la naștere au avut mai multe șanse de a avea dizabilități de dezvoltare, deficiențe intelectuale, întârzieri de creștere și un risc crescut de a dezvolta cancer. Bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki reprezintă încă singura utilizare a armelor nucleare împotriva unei populații inamice.
În schimb, dezastrul de la Cernobîl a fost un accident care a avut loc în noaptea de 26 aprilie 1986, atunci când un reactor defect a explodat, eliberând radionuclizi periculoși în atmosferă.
Forța exploziei a trimis materia contaminată peste zone vaste ale Uniunii Sovietice (Belarus, Ucraina și Rusia de astăzi). În momentul exploziei, două persoane au fost ucise și alte aproximativ 28 au murit în decurs de o săptămână, dar ulterior 600.000 de persoane implicate în operațiunile de curățare au fost expuse la niveluri periculoase de radiații.
Așadar, avem două incidente – două explozii ce au avut drept rezultat un număr mare de victime într-o perioadă de timp relativ scurtă și o explozie mai mică care a avut mai puține decese directe, dar un impact semnificativ mai mare asupra mediului, scrie IFLScience.
Principala diferență între aceste cazuri este natura dezastrelor în sine – sau, mai precis, modul în care o explozie nucleară poate fi diferită de explozia unui reactor nuclear.
Bombele lansate peste Hiroshima și Nagasaki au fost detonate la mare înălțime. Acest lucru a maximizat randamentul exploziilor, provocând pagube imediate mai mari, dar a redus, de asemenea, nivelurile de radiații.
În schimb, explozia de la Cernobîl, mult mai mică și produsă la nivelul solului, a aruncat în atmosferă o cantitate de peste 400 de ori mai mare de material radioactiv și a lăsat în zonă bucăți mari de resturi de precipitații nucleare (părți ale reactorului contaminate de radiații).
NASA a anunțat că erupția din Tonga a fost „echivalentă cu sute de bombe Hiroshima”
Câinii de la Cernobîl diferă din punct de vedere genetic față de alți câini
Cum se va deplasa norul de fum din zona Cernobîl? Regiunea a fost cuprinsă de incendii