O frescă care prezintă o natură moartă, descoperită recent în situl arheologic de la Pompeii, pare să arate o pizza, dar preparatul din tablou ar reprezenta, de fapt, altceva, au declarat experții de la sit.
Aceștia au observat că ingredientele-cheie necesare pentru prepararea mâncării emblematice a Italiei – roșiile și mozzarella – nu erau disponibile atunci când fresca a fost pictată, în urmă cu aproximativ 2.000 de ani.
Roșiile au fost introduse în Europa, din America, abia acum câteva secole, iar unele povești spun că descoperirea brânzei mozzarella a dus direct la inventarea emblematicei pizza în apropiere de Napoli, în anii 1700, potrivit ABC News.
În schimb, fresca ar arăta o focaccia acoperită cu fructe, inclusiv rodie și, posibil, curmale, dar și unele condimente sau un tip de pesto, au spus experții. În frescă, focaccia este servită pe o farfurie de argint, iar lângă aceasta poate fi observat un potir cu vin.
Contrastul mesei frugale servite într-un cadru luxos, denotat de tava de argint, nu se deosebește de cel al pizzei din zilele noastre, „apărută ca un fel de mâncare pentru săraci în sudul Italiei, ce a cucerit lumea și este servită chiar și în restaurantele [cele mai rafinate]”, a declarat Gabriel Zuchtriegel, directorul sitului arheologic de la Pompeii.
Orașul antic roman Pompeii a fost distrus de erupția vulcanului Vezuviu în anul 79 d.Hr. Evenimentul brusc și mortal a lăsat o mare parte din structură intactă, acoperită cu cenușă vulcanică, iar situl este acum un proiect arheologic major și o atracție turistică.
Lobbiștii Coldiretti, cea mai mare organizație ce reprezintă agricultorii italieni, a profitat de noua descoperire pentru a promova pizza – inventată ca o mâncare rapidă pentru muncitorii săraci – drept o comoară națională. În prezent, pizza reprezintă o treime din bugetul alimentar al vizitatorilor străini și generează venituri anuale totale de 15 miliarde de euro în Italia.
Arta pizzarului napoletan a fost înscrisă în 2017 pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO, recunoscută pentru cele patru faze de preparare a aluatului și pentru că este coaptă exclusiv în cuptor cu lemne la 485 de grade Celsius.
Un tablou necunoscut de Jackson Pollock, descoperit în Bulgaria
Ce pedeapsă a primit un dealer de artă care vindea falsuri Warhol și Banksy?
Pietre „trase la tigaie”, preparatul tradițional chinezesc vechi de sute de ani