Termosfera Pământului a atins recent un maxim al ultimilor 20 de ani după ce a acumulat energie de la furtunile geomagnetice din ultimele luni. Temperatura din al doilea cel mai înalt strat al atmosferei va continua să crească pe măsură ce activitatea Soarelui se intensifică, fapt ce ar putea afecta sateliții care ne orbitează planeta.
Termosfera este cuprinsă între 80 și 1000 kilometri deasupra solului, de la mezosferă și până la exosferă, care începe la 600 kilometri deasupra solului, potrivit NASA. Dincolo de exosferă se află spațiul extraatmosferic.
Timp de mai bine de 21 de ani, NASA a măsurat temperatura termosferei cu ajutorul radiațiilor infraroșii emise de moleculele de dioxid de carbon și monoxid de azot. Astfel, oamenii de știință pot converti datele colectate de satelitul Thermosphere, Ionosphere, Mesosphere, Energetics and Dynamics (TIMED) al NASA în Thermosphere Climate Index (TCI), ce este măsurat în terawați sau TW (1 TW este egal cu un trilion de wați).
Valoarea TCI, care a înregistrat o creștere în data de 10 martie, a atins un maxim de 0,24 TW, a spus Martin Mlynczak, cercetător în cadrul misiunii TIMED și creatorul indexului. Ultima oară când s-a întâmplat asta a fost în 28 decembrie 2003.
Creșterea de temperatură a fost cauzată de trei furtuni geomagnetice din ianuarie și februarie, perturbări majore ale câmpului magnetic al Pământului ce sunt declanșate de plasmă magnetizată și rapidă, cunoscută drept ejecție de masă coronală (CME), și mai puțin de particulele cunoscute drept vânt solar, ambele fiind eliberate de Soare.
„Aceste furtuni depozitează energie în termosferă și o încălzesc. Asta rezultă în niveluri crescute de emisii infraroșii”, a explicat Mlynczak. În mod normal, emisiile infraroșii după o furtună răcesc termosfera, însă atunci când furtunile vin una după alta temperatura rămâne crescută.
De la acel maxim, alte două furtuni geomagnetice au lovit Pământul, în zilele de 24 martie și 24 aprilie, ambele foarte puternice. Valorile TCI în urma acestor furtuni au rămas crescute, dar nu au trecut deocamdată de maximul atins în martie.
Furtunile geomagnetice sunt mai frecvente și intense în timpul maximului solar, o etapă din ciclul de 11 ani al Soarelui în care steaua noastră este mai activă și acoperită cu pete și bucle de plasmă care „scuipă” cu erupții de mase coronală și vânt solar.
Drept rezultat, termosfera Pământului urmează ciclul de 11 ani al Soarelui. Oamenii de știință de la NASA și NOAA au prezis că următorul maxim solar va fi în 2025, fapt ce înseamnă că tendința de încălzire va continua.
Schimbările în termosferă pot prezenta riscuri pentru sateliții de pe orbita joasă a Pământului, poziționați în jurul graniței superioare a termosferei, potrivit LiveScience.
„Termosfera se extinde pe măsură ce se încălzește, fapt ce rezultă într-o atracție aerodinamică mai mare asupra sateliților și gunoiului spațial”, a continuat Mlynczak. Această forță crescută poate trage sateliții mai aproape de Terra, fapt ce ar putea duce la coliziuni sau prăbușiri de pe orbită, așa cum s-a întâmplat în februarie 2022 cu sateliții Starlink după o furtună geomagnetică neașteptată.
Operatorii de satelit pot evita asemenea probleme dacă își poziționează navele spațiale mai sus pe orbită atunci când este nevoie, însă vremea spațială este imprevizibilă.
Maximul solar ar putea avea loc mai devreme decât s-a preconizat. Un studiu publicat în Frontiers in Astronomy and Space Sciences sugerează că apogeul activității solare s-ar putea produce la sfârșitul lui 2023 și ar putea fi mai puternic decât s-au așteptat inițial cercetătorii.
De ce este solid miezul interior al Pământului deși este mai fierbinte decât suprafața Soarelui?
Un studiu a descoperit că omenirea „a împins” rotația Pământului
Un ocean masiv găsit sub scoarța Pământului conține mai multă apă decât oceanele de la suprafață
Oamenii de știință au extras un kilometru de rocă din mantaua Pământului într-o misiune record