Cum și de ce sunt alese denumirile date de NASA pentru fiecare loc studiat de pe Marte?

Harțile cu planeta Marte sunt pline de denumiri pe care NASA le-a dat corespunzând unor locuri de pe Pământ, unor exploratori sau chiar unor personaje de desene animate.

Roverul Perseverance al NASA investighează la momentul publicării acestui articol aflorimentele de rocă de-a lungul craterului Belva de pe Marte. La aproximativ 3.700 de kilometri distanță, roverul Curiosity al aceleiași agenții spațiale a forat recent o mostră înr-un loc numit „Ubajara”. Craterul poartă un nume oficial, iar locația de foraj este identificată printr-o poreclă, de unde și ghilimelele.

• Cât de multe proteine trebuie, de fapt, să consumăm?
• Cititul reduce riscul de demență, iar televizorul îl crește, arată un nou studiu

Ambele denumiri se numără printre miile astfel de porecle date de misiunile NASA nu doar craterelor și dealurilor, ci și fiecărui bolovan, pietricică și suprafață stâncoasă pe care o studiază. Dar de ce face NASA asta?

De ce oferă NASA denumiri tuturor formelor descoperite pe Marte?

Unul dintre cercetătorii de proiect ai misiunii Curiosity, Ashwin Vasavada, a precizat că toate denumirile date formelor găsite în misiunile de explorare planetară ajută la identificarea acestora atât la scurt timp după ce au fost găsite, cât și ulterior, atunci când vor fi analizate.

„Motivul nr. 1 pentru care alegem toate aceste nume este acela de a ajuta echipa să țină evidența a ceea ce găsește în fiecare zi. Mai târziu, ne putem referi la numeroasele dealuri și roci pe nume atunci când le vom discuta și, în cele din urmă, ne vom documenta descoperirile”, a declarat Ashwin Vasavada, cercetător de proiect al misiunii Curiosity la Jet Propulsion Laboratory (JPL) al NASA din California de Sud, SUA, potrivit Phys.org.

Modul în care oamenii de știință au dat astfel de denumiri obiectelor identificate pe Marte a evoluat de la începuturi, de acum 25 de ani, atunci când foloseau nume de personaje de desene animate.

După ce criterii sunt denumite craterele de pe Marte?

Diferența dintre un nume oficial pe Marte și unul neoficial este aparent simplă: denumirile oficiale au fost aprobate de un organism de oameni de știință cunoscut sub numele de Uniunea Astronomică Internațională (IAU). IAU stabilește standarde pentru denumirea elementelor planetare și înregistrează numele în Gazetteer of Planetary Nomenclature.

De exemplu, craterele mai mari de 60 de kilometri sunt denumite după oameni de știință celebri sau autori de științifico-fantastic. Craterele mai mici sunt denumite după orașe cu populație mai mică de 100.000 de locuitori. Craterul Jezero, pe care Perseverance l-a explorat, împarte numele cu un oraș bosniac. Belva, un crater de impact din Jezero, este numit după un oraș din Virginia de Vest care, la rândul său, este numit după Belva Lockwood, sufrageta care a candidat la președinția SUA în 1884 și 1888.

Mai mult de 2.000 de locuri de pe Marte poartă nume oficiale, dar și mai multe porecle neoficiale împânzesc harta marțiană.

„Yogi Rock”, „Casper” și „Scooby-Doo”, printre numele neoficiale

Primele misiuni marțiene au trecut uneori printr-o situație capricioasă în ceea ce privește poreclele, folosind chiar nume de personaje de desene animate. „Yogi Rock”, „Casper” și „Scooby-Doo” s-au numărat printre numele neoficiale aplicate de echipa care a realizat primul rover al NASA, Sojourner, la sfârșitul anilor 1990.

Filosofia s-a schimbat odată cu roverele Spirit și Opportunity, ale căror echipe au început să folosească nume cu ceva mai multă intenție. De exemplu, echipa Opportunity a poreclit un crater „Endurance” pentru a onora nava care a transportat expediția nefericită a exploratorului Ernest Shackleton în Antarctica.

Situri de importanță geologică de pe Pământ

În ciuda unor excepții ocazionale, misiunile Curiosity și Perseverance rămân la poreclele bazate pe locații terestre. Înainte ca roverul Curiosity să ajungă pe Marte în 2012, echipa sa a creat o hartă geologică a zonei de amartizare.

Cerucetătorii au început prin a desena o grilă, realizând cadrane echivalente cu aproximativ 1,2 kilometri pe fiecare parte. Aceste cadrane au ca temă situri de importanță geologică de pe Pământ.

De exemplu, pentru ultimul cadran al lui Curiosity, echipa roverului a ales o temă numită după Roraima, cel mai nordic stat al Braziliei, precum și după muntele Roraima, cel mai înalt vârf din Munții Pacairama, situat în apropiere de granița dintre Venezuela, Brazilia și Guyana. Aceasta a marcat prima temă din cadranul Americii de Sud.

Regiunea îmbogățită cu sulfat pe care Curiosity o explorează în prezent, cu dealurile sale cu vârfuri plate și pantele abrupte, a amintit de munții cu vârf plat din lanțul Pacairama.

Vă mai recomandăm și: 

Misiunea NASA pentru asteroidul Psyche, reluată după o întârziere de un an

Unul dintre cei mai înalți vulcani de pe Marte ascunde prăpăstii și fisuri uimitoare

Un instrument al misiunilor Artemis va dezvălui craterele de pe partea întunecată a Lunii

Prima sondă care a zburat suficient de aproape de Soare a făcut o descoperire surprinzătoare