Marie Curie este, astăzi, cunoscută pentru munca ei inovatoare în domeniul radioactivității, care nu doar că i-a adus două premii Nobel, ci i-a adus și renumele de „mama fizicii moderne”.
Se pare, însă, că în timp ce cercetarea ei cu privire la radioactivitatea unor elemente precum poloniu și radiu i-a asigurat o moștenire științifică, s-ar putea ca aceiași compuși să fi avut un efect de durată asupra corpului, potrivit IFLScience.
Marie Curie nu doar că a fost prima femeie care a câștigat un Premiu Nobel, dar a fost și singura căreia i-au fost decernate două premii în domenii diferite.
Ea și soțul ei, Pierre Curie, au lucrat împreună și au descoperit, în 1898, radiu și poloniu, două noi elemente radioactive. Apoi, în anul 1911, la câțiva ani după moartea soțului ei, Curie a primit Premiul Nobel pentru Chimie, pentru izolarea radiului. Datorită muncii sale, există astăzi tratamente pentru cancer. Acest lucru a venit cu un preț: în ciuda precauțiilor, expunerea constantă și de durată la aceste elemente a produs consecințe pentru cercetătoare.
Marie Curie a murit pe 4 iulie 1934, din cauza anemiei aplastice, provocate de radiațiile cu care a lucrat. Anemia aplastică este mai mult decât o simplă anemie. Aceasta reprezintă o afecțiune a sângelui, care apare atunci când măduva oaselor nu produce suficiente celule sanguine astfel încât organismul să funcționeze corespunzător.
Atunci când cercetătoarea a murit, corpul ei era atât de radioactiv, încât a fost nevoie să fie depus într-un sicriu căptușit cu plumb. Nimeni nu a știut acest lucru până în 1995, atunci când coșciugul a fost exhumat, deoarece autoritățile din Franța voiau să îi mute pe cei doi Curie în mausoleul național, Pantheonul, în onoarea contribuției lor aduse în domeniul științei.
Responsabilii cu dezgroparea au solicitat sprijin de specialitate, pentru a fi protejat întreg personalul cimitirului. La o primă vedere, coșciugul părea confecționat din lemn, însă ulterior s-a descoperit că este căptușit cu un strat de 2.5 milimetri de plumb.
O examinare ulterioară a trupului lui Curie a arătat că trupul este remarcabil de bine conservat, însă au fost detectate mici niveluri de contaminare alfa și beta – cel mai probabil, pentru că, în timpul vieții, Marie Curie s-a străduit să limiteze expunerea.
Nu același lucru poate fi spus și despre echipamentul său: chiar și după 100 de ani, mobila, cărțile de bucate, hainele, notițele de laborator rămân extrem de radioactive. Acestea sunt păstrate într-o cutie căptușită cu plumb în Biblioteca Națională din Paris.
Cercetătorii au deschis sarcofagele de plumb găsite sub Catedrala Notre-Dame
Marie Curie, fiziciana şi chimista care a scris istorie. Date biografice importante