Una dintre cele mai vechi dovezi ale vieții menestrelilor din perioada medievală

De la batjocorirea regilor și a preoților până la încurajarea publicului să se îmbete, textele descoperite la Biblioteca Națională a Scoției au făcut lumină asupra rolului jucat de menestreli în societatea medievală. 

Conținând cea mai veche utilizare a termenului în limba engleză „red herring”, textele fac parte dintr-o broșură cunoscută sub numele de Manuscrisul Heege.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Dr. James Wade, de la Universitatea din Cambridge, Anglia, care le-a descoperit, a declarat că ecourile umorului menestrelilor pot fi găsite „în spectacole precum Mock the Week, comedii de situație sau slapstick” (n.red.: un tip de actorie umoristică în care protagoniștii se comportă într-un mod caraghios).

Primele dovezi ale vieții și activității unui menestrel adevărat

„Autoironia și faptul că publicul este ținta glumelor sunt lucruri încă foarte caracteristice comediei britanice”, a spus dr. James Wade, potrivit The Guardian.

De-a lungul Evului Mediu, menestrelii călătoreau între târguri, taverne și săli baroniale pentru a distra oamenii prin cântece și povești. Deși menestrelii fictivi sunt des întâlniți în literatura medievală, referirile la artiști din viața reală sunt rare, iar Manuscrisul Heege este printre primele dovezi ale vieții și activității unui menestrel adevărat.

Wade, de la Facultatea de Limbă și Literatură Engleză din Cambridge și de la Colegiul Girton, a declarat că cea mai mare parte a „poeziei medievale, a cântecelor și a povestirilor s-a pierdut”.

„Manuscrisele păstrează adesea relicve ale artei înalte. Aceasta este altceva. Este nebunesc și ofensator, dar în aceeași măsură valoros. Stand-up comedy a implicat întotdeauna asumarea de riscuri, iar aceste texte sunt riscante! Își bat joc de toată lumea, de sus până jos”, a continuat profesorul.

Stand-up comedy din secolul al XV-lea

Textele constau într-o poveste de dragoste burlescă intitulată „Vânătoarea iepurelui”, o predică în proză și un vers aliterativ, fără sens, intitulat „Bătălia de la Brackonwet”. Acestea au fost copiate în jurul anului 1480 de Richard Heege, un cleric gospodăresc și tutore al unei familii din Derbyshire, numită Sherbrookes, dintr-un așa-numit ajutor de memorie, acum pierdut, scris de un menestrel necunoscut care cânta în apropiere de granița dintre Derbyshire și Nottinghamshire.

Wade crede că menestrelul și-a scris singur o parte din număr, deoarece numeroasele secvențe fără sens ar fi fost extrem de greu de reținut.

„El nu și-a oferit genul de repetiție sau de traiectorie a poveștii care ar fi făcut ca lucrurile să fie mai ușor de reținut. Aici avem un artist care s-a creat singur, cu foarte puțină educație, construind un material cu adevărat original și ironic. A avea o perspectivă asupra unei astfel de persoane din această perioadă este incredibil de rar și interesant”, a spus Wade.

„Vânătoarea iepurelui” este o poezie despre țărani, „plină de glume și comportamente absurde”.

Ce fel de glume include textul menestrelului?

Predica se adresează publicului ca fiind „creaturi blestemate” și include fragmente ale unor cântece de petrecere.

„Este vorba despre un menestrel care le spune spectatorilor săi, probabil oameni cu statut social foarte diferit, să se îmbete și să se distreze unii cu alții”, a spus Wade.

Predica include, de asemenea, prima utilizare înregistrată a termenului „hering roșu”, când trei regi mănâncă atât de mult încât 24 de boi le ies din burtă, luptându-se cu sabia. Boii se taie între ei până când sunt reduși la trei „heringi roșii”.

Bătălia de la Brackonwet îl prezintă pe Robin Hood, precum și urși care se luptă cu jonglerii, bondari care se luptă și porci care petrec. Poemul numește mai multe sate din apropierea graniței dintre Derbyshire și Nottinghamshire și include o „demonstrație abilă de vers aliterativ și un inteligent dublu sens”.

„Nu ar trebui să presupunem că animatorii populari nu erau capabili de realizări poetice. Acest menestrel era în mod clar capabil”, a precizat Wade.

Studiul profesorului dr. James Wade a fost publicat în revista The Review of English Studies.

Vă mai recomandăm și: 

Textele antice incomplete ar putea fi reîntregite folosind inteligența artificială

Călugării medievali au documentat unele dintre cele mai mari erupții vulcanice din istorie

Dovezi ale luxului și opulenței medievale, descoperite la bordul unei epave faimoase din Suedia

Cea mai veche șa din piele, găsită în mormântul unei femei din China