Pentru a răspunde la întrebarea „Este Pluto o planetă?” trebuie mai întâi să înțelegem ce înseamnă cu adevărat o planetă.
Știința se bazează în principal pe numere și de ecuații. Cuvintele sunt folosite în știință aproape cu reținere. Motivul pentru care numerele bat cuvintele în știință este că numerele pot fi exacte și universale, în timp ce cuvintele sunt întotdeauna dependente de cultură și evoluează ca sens.
Oamenilor le place să folosească de cele mai multe ori cuvinte pentru a clasifica obiectele în grupuri largi și, prin urmare, dobândim o mare eficiență în comunicare.
Un răspuns științific adecvat la întrebarea „Ce este Pluto?” ar fi „Pluto este un obiect stâncos sferic aflat pe o orbită în jurul Soarelui, cu o rază de 1.153 de kilometri și o masă de 1,3 x 1022 kilograme, spune dr. Christopher S. Baird, de la West Texas A&M University (SUA).
Dar este mult mai ușor să spui „Pluto este o planetă” sau „Pluto este un asteroid” decât să prezinți cifre, așa că oamenii de știință folosesc cuvinte și clasificări drept sprijin pentru a se face înțeleși.
Întrebarea „Este Pluto o planetă?” este mai degrabă o problemă de semantică decât una de astronomie, explică Baird.
Acestea fiind spuse, oamenii de știință încă depun eforturi pentru a folosi cuvintele potrivite și a le defini cu acuratețe, astfel încât să minimizeze confuzia. Atunci când vine vorba de a oferi o definiție exactă, științifică, cuvintelor de zi cu zi, problema este mai mult una de „Cum putem minimiza confuzia?” și nu de „Care sunt adevărurile științifice?”.
Puteți să spuneți orice doriți despre Pluto, atât timp cât știți că anumite denumiri pot duce la confuzie.
Iată informațiile științifice despre Pluto:
Indiferent ce am spune că este Pluto, aceste caracteristici nu se schimbă.
Însă dacă spunem că Pluto este planetă, am putea induce pe cineva în eroare să creadă că acest corp ceresc are o orbită regulată, că este cumva diferit de corpurile asemănătoare asteroizilor de dincolo de Neptun, că are o vecinătate galactică liberă și că este foarte mare.
De asemenea, dacă am spune că Pluto este asteroid, am putea induce pe cineva în eroare, făcându-l să creadă că Pluto nu este sferic, este foarte mic și nu are luni.
Ambele clasificări duc la neînțelegeri. Pentru a rezolva această problemă, Uniunea Astronomică Internațională (IAU) a creat o nouă clasificare în 2006 numită „planetă pitică”. Pluto și toate corpurile similare de dincolo de Neptun au fost introduse în această nouă categorie de planete pitice pentru a comunica faptul că se află între asteroizi și planete în ceea ce privește caracteristicile lor fizice.
Unii oameni de știință cred că numirea lui Pluto și a vecinilor săi „planete pitice” creează mai multă confuzie și preferă să numească toate aceste obiecte pur și simplu „planete”, extinzând astfel noțiunea despre ceea ce constituie o planetă. Concluzia este că dezbaterea dintre oamenii de știință despre cum să îl numim Pluto este de fapt o dezbatere lingvistică și nu o dezbatere științifică. Adevărurile științifice despre Pluto nu sunt controversate și nici dezbătute.
Dezbaterea dacă este Pluto o planetă a apărut în primul rând pentru că timp de mai mulți ani nu erau cunoscute multe lucruri despre acesta. Neavând informații, oamenii de știință au presupus că Pluto este o planetă standard, la fel ca celelalte opt planete din Sistemul Solar.
Dar pe măsură ce s-au făcut noi descoperiri științifice, a devenit clar că Pluto era diferit. Punctul de cotitură a implicat descoperirea multor corpuri stâncoase și înghețate dincolo de Neptun, unele la fel de mari ca Pluto sau chiar mai mari.
Pentru a fi consecvenți, oamenii de știință a trebuit fie să promoveze toate aceste corpuri asemănătoare asteroizilor la statutul de „planetă”, fie să-l desemneze cumva pe Pluto ca fiind ceva mai puțin decât o planetă standard.
Un meteorit vechi de 4,6 miliarde de ani s-a prăbușit prin acoperișul unei case
O idee radicală ar putea face viitoarele misiuni spațiale de 100 de ori mai puternice
Unul dintre cei mai înalți vulcani de pe Marte ascunde prăpăstii și fisuri uimitoare
Cercetătorii au măsurat, în premieră, lumina emisă de atmosfera unei planete sub-Neptun