Deși omenirea nu a înțeles pe deplin câmpul magnetic al Pământului până la Carl Friedrich Gauss, în anii 1830, ne-am bazat mult timp pe aceasta pentru a ne orienta. Primele busole au fost inventate în China, în jurul anului 200 î.Hr. În timp ce oamenii au avut nevoie de un dispozitiv suplimentar pentru a interpreta câmpul magnetic al Pământului, astfel încât să afle direcția, păsările nu au avut nevoie de niciunul.
Cercetătorii de la Advanced Facility for Avian Research (AFAR), din cadrul Universității de Vest din Ontario, Canada, au explorat clusterul N, regiunea creierului păsărilor care procesează informațiile de navigare direcțională obținute din câmpul magnetic al Pământului.
Păsările pot procesa sau ignora informațiile geomagnetice, la fel cum oamenii aleg să asculte sau să blocheze muzica din apropiere, a constatat echipa condusă de Madeleine Brodbeck, doctorandă în psihologie și de Scott MacDougall-Shackleton, codirector al AFAR, potrivit Interesting Engineering.
Descoperirile echipei, publicate în European Journal of Neuroscience, analizează vrăbiuțele cu gât alb și capacitatea lor de a activa clusterul N pe timp de noapte, în timpul migrației și de a-l face să intre în stare latentă în timp ce se odihnesc în timpul unei escale.
„Această regiune a creierului este super importantă pentru activarea busolei geomagnetice, în special pentru păsările cântătoare, atunci când migrează noaptea. Aproape toate studiile anterioare cu privire la această funcție specifică a creierului au fost realizate într-un singur laborator din Europa, așa că a fost grozav să o reproducem la o pasăre nord-americană precum vrabia cu gât alb”, a declarat Brodbeck.
„Câmpurile magnetice sunt invizibile pentru oameni. Însă majoritatea animalelor le percep într-un fel sau altul. Pentru păsări, folosirea câmpului magnetic al Pământului pentru a ști dacă se îndreaptă spre un pol sau spre ecuator este, evident, foarte utilă pentru orientare și migrație. Este incredibil că acestea își pot activa creierul în acest mod, iar noi nu”, a adăugat aceasta.
MacDougall-Shackleton, codirector al AFAR, profesor de psihologie și cercetător în neuroștiințe cognitive, a vorbit despre necesitatea de a înțelege cum se orientează animalele în timpul călătoriilor lungi și cum ar putea omenirea să minimizeze impactul acestora asupra lor.
„Păsările nu își folosesc doar busola magnetică. Știm că sunt atente și la Soare, și la stele. Și știm, de asemenea, că lucruri precum luminile pe timp de noapte sau clădirile din sticlă le perturbă migrațiile. Acest tip de cercetare fundamentală ne informează și ne permite să cunoaștem întreaga suită de moduri în care animalele percep lumea atunci când migrează și ce trebuie să facem noi pentru a ne minimiza impactul”, a adăugat profesorul.
Agricultura intensivă, cea mai mare cauză pentru declinul păsărilor în Europa
Primele cazuri de gripă aviară la păsări sălbatice, confirmate în Brazilia
Câte miliarde de T. Rex populau Pământul înainte de extincție?
Un câmp magnetic bizar, descoperit în jurul unei explozii radio care nu se oprește niciodată