În momentul în care exploratorii au descoperit în secolul al XVIII-lea muntele care arde, din Australia, au crezut inițial că este vorba despre un vulcan nestins, însă ulterior au înțeles că au în față ceva mult mai bizar.
Totul se petrece într-o rezervație naturală din New South Wales, Australia – acolo se află cel mai vechi zăcământ de cărbune din lume, care arde mocnit de mii de ani. Muntele a fost numit informal Burning Mountain (Muntele care arde).
Unii oameni de știință consideră că focul subteran este aprins de 6.000 de ani, în vreme ce alții sunt convinși că este vorba de mai multe vreme.
Concret, incendiul este localizat la 30 de metri adâncime, sub Muntele Wingen (cuvântul „wingen” înseamnă „foc” în limba localnicilor din tribul wonaruah) și tocmai din acest considerent nici nu poate fi stabilită dimensiunea focului, dar nici nu poate fi văzut. Drept urmare, prezența acestuia este indicată de fumul care se ivește din munte, potrivit IFLScience.
„Nimeni nu știe mărimea focului, poți doar să o deduci. Este, cel mai probabil, ca o minge cu un diametru cuprins între 5 și 10 metri, care atinge o temperatură de 1.000 de grade Celsius”, a explicat Guillermo Rein, profesor de științe de la Imperial College London, din Marea Britanie.
Cantitatea mare de cărbune care se află la baza muntelui este cea care alimentează incendiul. Acesta s-a tot extins, de-a lungul timpului, și a pătruns prin stratul de cărbune, deplasându-se cu o viteză de aproximativ 1 metru pe an.
Focul de cărbune are o anumită particularitate, care îl diferențiază de cel obișnuit: el mocnește și nu are flacără, semănând, mai degrabă, cu jarul din șemineu.
Pe lângă faptul că nu se știe cât de vechi este focul din subteran, este neclar și cum a izbucnit. Totuși, certitudinea e că nu a fost pus de oameni, întrucât se crede că a fost vorba despre un fulger sau un incendiu de vegetație foarte puternic.
O „minge de foc” a luminat cerul nopții în Japonia. Ce cred experții că ar fi fost?
Victor Hugo: „Un guvern este ca un foc, nu trebuie să te joci cu el”
Oamenii preistorici gravau imagini pe tăblițe de piatră la lumina focului, în urmă cu 15.000 de ani