Home » Cultură » Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spațiu. „Nu văd niciun Dumnezeu aici sus”

Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spațiu. „Nu văd niciun Dumnezeu aici sus”

Publicat: 24.05.2023

Pilotul forțelor aeriene sovietice Iuri Gagarin (1934 – 1968), a fost primul om care a efectuat o misiune pe orbita terestră, la 12 aprilie 1961, evenimentul simbolizând o victorie și dominația, pentru scurt timp, a URSS în cucerirea spațiului, în fața Statelor Unite ale Americii.

Nava spațială numită Vostok 1 a înconjurat Pământul cu o viteză de 27.400 de kilometri pe oră, zborul durând 108 minute și parcurgând peste 40.000 de kilometri.

Reintrarea în atmosferă a lui Vostok a fost controlată de un computer și, spre deosebire de primele programe americane de zboruri spațiale cu echipaj uman, Gagarin nu a aterizat în capsulă. În schimb, el s-a ejectat din nava spațială și a aterizat cu ajutorul unei parașute.

De ce a fost ales Iuri Gagarin?

Timp de 6 luni, șase piloți atent selectați dintr-un număr inițial de 20 candidați s-au antrenat în centre speciale secrete pentru zborul care avea să intre în istorie, la 12 aprilie 1961. Printre cei șase candidați se afla și tânărul de 26 de ani Iuri Gagarin, cel mai scund dintre toți ceilalți (măsura doar 1m55cm), fost ucenic la o fabrică de metalurgie, pasionat de zboruri și aeronave încă din copilărie, absolvent al unei școli tehnice, fost elev al școlii de piloți din Orenburg, locotenent major al Forțelor Aeriene Sovietice, din 1959, și membru al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice).

Cosmonautul care urma să devină primul om pe orbită trebuia să fie un pilot calm și încrezător, cineva capabil să se descurce într-o misiune unică pe care nimeni nu o mai dusese până la capăt vreodată fără să se prăbușească. Decizia finală s-a îndreptat către Gagarin, hotărâre care s-a bazat nu doar pe criteriul performanțelor excelente din timpul antrenamentelor, dar și datorită calităților psihice și fizice. Iuri Gagarin avea un chip luminos, ochii albaștri și un zâmbet cuceritor care, spuneau unii, ar fi înmuiat și cele mai împietrite inimi și care amintea de zâmbetul lui John Glenn (1921 – 2016) – fost pilot, inginer, astronaut și senator american.

Se poate visa la ceva mai măreț de atât?

„În câteva minute, o navă spațială mă va duce în întinderile îndepărtate ale Universului. Ce pot să vă spun în aceste ultime minute înainte de plecare? Tot ceea ce am trăit și am făcut până acum a fost o pregătire pentru acest moment. Poate vă dați seama, dar îmi este foarte greu să-mi exprim sentimentele în acest moment, când testul pentru care ne-am pregătit cu ardoare, atâta timp, este aproape. Și nu cred că mai este necesar să menționez ce am simțit când mi s-a propus să particip în cadrul acestui proiect, să efectuez primul zbor din istorie. A fost bucurie? Nu, a fost ceva mai mult decât atât. Mândrie? Nu, nu a fost doar mândrie. M-am simțit extrem de fericit – urma să fiu primul om care ajunge în spațiu, să mă angajez într-un duel fără precedent cu natura – se poate visa la ceva mai măreț decât atât?

Dar apoi m-am gândit la responsabilitatea imensă de a fi primul care a realizat ceea ce visaseră generații întregi de oameni, primul care a arătat omului calea spre spațiu… Vă puteți imagina o sarcină mai dificilă decât cea care mi-a fost încredințată? Nu este responsabilitatea unei singure persoane, sau a zeci de oameni, sau chiar a unui colectiv. Este o responsabilitate față de tot poporul sovietic, față de întreaga omenire, față de prezentul și viitorul ei. Și dacă mă aventurez în acest zbor, este pentru că sunt comunist, pentru că îmi trag puterea din realizările fără precedent săvârșite de compatrioții mei, bărbați și femei sovietici. (…) Voi face tot ce-mi stă în putință pentru a îndeplini misiunea Partidului Comunist și a poporului sovietic.

Sunt fericit că pornesc într-un zbor spațial? Bineînțeles că sunt. În toate timpurile și în toate epocile, cea mai mare bucurie a omului a fost aceea de a lua parte la noi descoperiri.

Aș dori să dedic acest prim zbor spațial reprezentanților comunismului, o societate în care poporul nostru sovietic intră deja și în care, sunt convins, vor intra toți oamenii de pe Pământ.

Mai sunt doar câteva minute până la start. Vă spun la revedere, dragi prieteni, așa cum își spun oamenii când pornesc într-o călătorie lungă. Mi-ar plăcea foarte mult să vă îmbrățișez pe toți – oameni cunoscuți și necunoscuți mie, prieteni apropiați și străini deopotrivă. Pe curând!” (Iuri Gagarin în discursul pe care l-a ținut cu doar câteva minute înaintea legendarei sale călătorii în spațiu, citat extras din cartea „Soviet man in space” scrisă chiar de cosmonautul sovietic și publicată în 1961).

O palmă pe obrazul SUA

Sovieticii au păstrat tăcerea în legătură cu misiunea lui Gagarin până în clipa în care acesta a revenit în siguranță pe Pământ, după care au transmis vestea pe scară largă prin intermediul agenției de știri de stat Tass.

Vestea a uimit toată lumea, dar i-a șocat mai ales pe americani fiindcă fuseseră privați de privilegiul acestui record.

Unul dintre ziarele americane scrisese un articol sub imperativul titlu: „Sovieticii au trimis un om în spațiu: Purtătorul de cuvânt NASA spune că SUA dorm”.

Odată ajuns în spațiu, Gagarin ar fi spus „Pot să văd Pământul! Este atât de frumos”, potrivit Agenției Spațiale Europene (ESA).

Parada în cinstea lui Gagarin a adunat milioane de spectatori

Pe 14 aprilie 1961, la două zile după revenirea sa pe Pământ, URSS îl prezintă lumii întregi pe cosmonaut în cadrul unei adunări uriașe în Piața Roșie din Moscova, organizând o paradă care a mărșăluit 10 km prin oraș și care a adunat milioane de cetățeni sovietici veniți să participe la eveniment. La scurt timp după aceea, Iuri Gagarin a fost inclus într-un program de promovare a evenimentului care a făcut înconjurul lumii, URSS văzând în Gagarin un adevărat instrument de propagandă sovietică și o dovadă a faptului că tehnologia de care URSS dispunea era imbatabilă.

„Gagarin a fost o persoană, un om, un personaj extrem de încântător… a fost un individ foarte cald și plin de șarm. Și zâmbetul acela! Toată lumea cu care am vorbit și-a amintit de el” . (Gurbir Singh, jurnalist și scriitor britanic de origine indiană, autorul unei cărți despre vizita în UK a lui Iuri Gagarin – „Yuri Gagarin in London and Manchaster”.

Zvonurile care i-au afectat imaginea

După turneul său mondial, Gagarin a devenit director adjunct al noului Centru de pregătire a cosmonauților.

Faima bruscă și presiunea îndatoririlor sale diplomatice au pus la grea încercare căsnicia sa, iar zvonurile conform cărora Gagarin avea probleme cu băutura și își înșelase nevasta (inclusiv unul în care Gagarin a sărit pe fereastră după ce a fost surprins de soția sa în pat cu o altă femeie), i-au șifonat imaginea în URSS destul de mult.

Legendele nu mor niciodată

În 1967, Iuri Gagarin a participat din nou la un zbor spațial, fiind pilot de rezervă în misiunea Soyuz (aprilie 1967), misiune care, din păcate, s-a încheiat tragic cu moartea prietenului lui Gagarin, Vladimir Komarov și în urma căreia autoritățile sovietice i-au interzis lui Gagarin să mai călătorească în spațiu. Totuși, Gagarin, a insistat să acumuleze suficiente ore de zbor pe avioane cu reacție pentru a rămâne un instructor credibil, în timpul unuia dintre aceste zboruri, pierzându-și viața, la 27 martie 1968, când legenda rusă avea doar 34 de ani.

Incidentul, în urma căruia avionul de antrenament MiG-15 al lui Gagarin s-a prăbușit într-o zonă împădurită de lângă Moscova, încă stă sub semnul conspirației și al controversei, chiar dacă varianta oficială prezentată era aceea conform căreia Gagarin a murit în avion încercând să evite un balon meteo.

„Atunci când a murit, totul a început să meargă prost pentru Uniunea Sovietică”, spune Tom Ellis, profesor de istorie și specialist în Războiul Rece. „Americanii se avântă cu racheta Saturn 5 [care îi duce în cele din urmă pe Lună]. Programul spațial sovietic este eclipsat de americani. (…) Atunci când Neil Armstrong vizitează Uniunea Sovietică este asaltat de mulțimile care se arată foarte încântate să-l vadă. NASA s-a gândit că popularitatea lui Armstrong printre sovietici s-ar fi datorat faptului că seamănă puțin cu Gagarin”.

Începând cu anul 2011, 12 aprilie este oficial recunoscută de Națiunile Unite drept Ziua mondială a zborurilor cosmice pilotate.

Surse:

https://www.smithsonianmag.com/air-space-magazine/how-yuri-gagarin-was-picked-be-first-space-180977447/

https://www.bbc.com/future/article/20210409-yuri-gagarin-the-spaceman-who-came-in-from-the-cold

https://www.esa.int/About_Us/ESA_history/50_years_of_humans_in_space/Yuri_Gagarin

https://www.britannica.com/biography/Yuri-Gagarin

Vă mai recomandăm să citiți și:

Precursorul lui El Nino, depistat din spațiu. „Dacă este unul mare, globul va avea o încălzire record”

Doi cosmonauți ruși, prinși în flagrant în timp ce aruncă gunoi în spațiu

Planul NASA pentru salvarea misiunii Voyager. Cum va continua să facă descoperiri în spațiul interstelar?

Astronomii au detectat 25 de semnale radio noi care se tot repetă în spațiu

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase