Cu câţiva ani în urmă, atunci când microplasticul a fost descoperit pentru prima dată în intestinele peştilor şi crustaceelor, a apărut o nouă îngrijorare în privinţa siguranţei fructelor de mare, mai ales în privinţa crustaceelor care, spre deosebire de peşte, sunt consumate cu totul. Pentru oameni asta ar însemna că odată cu fructele de mare vor mânca şi microplastic.
Aşadar, odată cu proliferarea deşeurilor peste tot în lume, se ridică o întrebare importantă pentru care nu avem încă niciun răspuns clar: cum ne afectează sănătatea aceste deşeuri pe termen lung?
Cunoaştem deja că deşeurile din plastic se descompun continuu în mediu, în particule din ce în ce mai mici, ajungând să fie mai mici decât un fir de păr, purtând denumirea de microplastic. Aceste particule pot călători pe calea aerului dintr-un loc în altul.
Aşa că nu a fost o surpriză pentru nimeni, atunci când în 2022, oamenii de ştiinţă din Olanda şi Marea Britanie au descoperit microparticule de plastic în interiorul plămânilor unui pacient aflat în operaţie şi în sângele donatorilor. De asemenea, microplasticul poate ajunge în organismul nostru şi din surse cum ar fi hainele, tapiţeriile sau mochetele din casele noastre. Însă, studiile efectuate nu au putut demonstra şi eventualele efecte adverse pe care le poate avea microplasticul asupra organismului uman.