Un studiu controversat susține că oamenii moderni au avut nevoie de trei încercări pentru a coloniza Europa

Peștera Mandrin din Franța a răsturnat gândirea antropologică cu privire la sosirea Homo sapiens în Europa de Vest. Un cercetător de la Universitatea din Toulouse, Franța, încearcă să construiască o nouă imagine care să plaseze descoperirile de la Mandrin în contextul activității umane din Asia.

Autorul concluzionează că oamenii moderni au sosit în Europa de Vest în trei valuri, înlocuindu-i pe neanderthalieni abia odată cu cel de-al treilea.

• România în Al Doilea Război Balcanic. „Am avut norocul să dăm peste bulgari istoviți, altfel înregistram…
• Holera, „mirosul morții” și Nicolae Iorga

Până anul trecut, se credea că Homo sapiens nu a ajuns în Europa de Vest până acum 43.000 de ani, iar toate artefactele culturale de dinainte de acest moment trebuie să fi fost opera neanderthalienilor. Descoperirea dintelui unui copil în peștera din Valea Ronului, Franța, a infirmat această idee.

Totuși, aceleași săpături au scos la iveală dinți care proveneau de la șase neanderthalieni diferiți din peșteră, unele în straturi mai recente decât depozitul vechi de 54.000 de ani în care a fost găsit dintele uman, potrivit IFL Science.

De curând, sute de artefacte, inclusiv arcuri și săgeți, au fost raportate în stratul E de la Mandrin, unde a fost găsit dintele decisiv. Acestea au oferit informații cu privire la primul H. sapiens care a locuit în Mandrin, dar absența ulterioară a lui Sapiens din arhivă a lăsat lucrurile foarte neclare.

Studiul a fost publicat în revista PLOS ONE.

Primii Homo sapiens care au ajuns în zonă nu au rămas

Dr. Ludovic Slimak, de la Universitatea din Toulouse III a încercat să clarifice acest lucru comparând stilul uneltelor găsite în și deasupra stratului E de la Mandrin cu cele găsite în la Ksar Akil, în Liban.

Atunci când primii Homo sapiens au ajuns la Mandrin, neanderthalienii ocupaseră peștera cu cel mult un an înainte. Dacă au plecat în mod pașnic sau au fost dislocați prin violență, nu vom ști niciodată. Este destul de posibil ca aceasta să fi fost una dintre dățile în care ADN-ul neanderthalienilor a intrat în genomul nostru, astfel încât este posibil ca cele două popoare să fi împărțit locuințele, precum și fluidele corporale. Totuși, se pare că primii H. sapiens care au ajuns în zonă nu au rămas acolo. Nu au fost găsite dovezi ale prezenței lor în alte situri atât de îndepărtate. La scurt timp după aceea, Mandrin a devenit din nou casa neanderthalienilor.

Atunci când H. sapiens s-a întors în zonă, uneltele pe care le fabricau se schimbaseră. Slimak susține că tehnologiile observate în Europa de Vest sunt „corespondenți tehnologici și cronologici preciși” ai celor descoperite la Ksar Akil. Dacă este așa, se pare că Homo sapiens, după ce a stabilit o prezență importantă în ceea ce este acum Orientul Mijlociu, a dezvoltat noi stiluri de fabricare a uneltelor, care au ajuns apoi în Europa.

Ksar Akil este o resursă extraordinar de bogată. Aproape 18.000 de artefacte au fost găsite acolo, oferind o urmărire detaliată a dezvoltării tehnologice a umanității de-a lungul a mii de ani.

Valurile de migrații, estimate în funcție de uneltele găsite

Slimak stabilește o legătură similară între stilurile ulterioare de fabricare a uneltelor din Ksar Akil și culturile vest-europene cunoscute sub numele de Châtelperronian și Protoaurignacian. Pe vremea când toate călătoriile se făceau pe jos, trecerea dintre cele două a durat generații întregi.

În această cronologie, neanderthalienii au recucerit teritoriul după primul val, care a eșuat. Probabil că au coexistat cu H. sapiens pe parcursul celui de-al doilea, înainte ca teritoriul să fie preluat în urma celui de-al treilea.

Raționamentul lui Slimak se bazează pe trăsături precum forma vârfurilor de lance și a instrumentelor de tăiere. În special, uneltele de la Châtelperronian sunt de obicei considerate a fi opera neanderthalienilor, nu a lui H. sapiens.

Vă mai recomandăm și: 

Ești o persoană matinală? Genele de la neanderthalieni joacă un rol important

Unelte care arată că oamenii au ajuns în Americi în urmă cu 30.000 de ani ar putea fi cu totul altceva

Neanderthalienii au reușit să vâneze elefanți de două ori mai mari decât cei din zilele noastre

Dispariția Omului de Neanderthal, explicată prin tendința acestuia de a se reproduce cu Homo Sapiens