În ultimii 100 de milioane de ani, mamiferele s-au adaptat la aproape toate mediile de pe Pământ.
Oamenii de știință din cadrul Proiectului Zoonomia au catalogat diversitatea genomurilor mamiferelor, comparând secvențele de ADN de la 240 de specii care există astăzi, de la aardvark și elefantul african de savană, la hiracși și bovinele indiene (Zebu).
Recent, prin mai multe lucrări publicate într-un număr special al revistei Science, echipa Zoonomia a demonstrat modul în care genomica poate nu numai să facă lumină asupra modului în care anumite specii realizează fapte extraordinare, ci și să ajute oamenii de știință să înțeleagă mai bine părțile genomului nostru care sunt funcționale și cum ar putea influența sănătatea și boala.
În noile studii, cercetătorii au identificat regiuni ale genomurilor, uneori doar câteva litere de ADN, care sunt cele mai conservate, sau neschimbate, între speciile de mamifere și milioane de ani de evoluție – regiuni care sunt probabil importante din punct de vedere biologic.
De asemenea, în studiul publicat în Science, ei au descoperit o parte din baza genetică a unor trăsături neobișnuite ale mamiferelor, cum ar fi capacitatea de a hiberna sau de a adulmeca mirosuri slabe de la kilometri distanță.
De asemenea, ei au identificat specii care ar putea fi deosebit de susceptibile la dispariție, precum și variante genetice care sunt mai susceptibile de a juca un rol cauzal în boli umane rare și comune.
Descoperirile provin din analizele unor mostre de ADN colectate de peste 50 de instituții diferite din întreaga lume, inclusiv multe de la San Diego Wildlife Alliance, care a furnizat multe genomuri de la specii amenințate sau pe cale de dispariție.
Mai mult de 150 de persoane au contribuit la proiectul Zoonomia, care este cea mai mare resursă de genomică comparativă a mamiferelor din lume.
Efortul este condus de Elinor Karlsson, director al grupului de genomică a vertebratelor de la Broad Institute of MIT și Harvard și profesor de bioinformatică și biologie integrativă la UMass Chan Medical School, și de Kerstin Lindblad-Toh, director științific al genomicii vertebratelor la Broad și profesor de genomică comparativă la Universitatea Uppsala din Suedia, scrie Phys.org.
„Una dintre cele mai mari probleme în genomică este că oamenii au un genom foarte mare și nu știm tot ce conține”, a declarat Karlsson. „Acest pachet de lucrări arată cu adevărat ceea ce se poate face cu acest tip de date și cât de multe putem învăța din studierea genomurilor altor mamifere”.
Într-unul dintre studiile publicate, co-autorii Matthew Christmas, cercetător la Universitatea Uppsala, și Irene Kaplow, cercetător postdoctoral la Universitatea Carnegie Mellon, împreună cu Karlsson, Lindblad-Toh și colaboratorii, au descoperit că cel puțin 10% din genomul uman este foarte conservat între specii, multe dintre aceste regiuni apărând în afara genelor care codifică proteine.
Mai mult de 4.500 de elemente sunt aproape perfect conservate în peste 98% din speciile studiate.
Cercetătorii au secvențiat genomul viței-de-vie și au aflat când au fost domesticiți strugurii
Cercetătorii au introdus ADN de aligator în genomurile de la somn
Genomurile antice ale neanderthalienilor oferă indicii rare despre comunitățile din trecut