Oamenii de știință au descoperit cum să trateze infecțiile fără antibiotice

Oamenii de știință au descoperit o modalitate de tratare fără antibiotice a infecțiilor cutanate cu „stafilococul auriu”, care reprezintă un flagel pentru unii pacienți bolnavi de cancer și o amenințare pentru pacienții din spitalele de pretutindeni.

Studiul de laborator realizat de cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, a utilizat o versiune artificială a unei enzime, care este produsă în mod natural de bacteriofagi (virusuri care infectează bacteriile) și a folosit-o ca să eradicheze Staphylococcus aureus în probele de biopsie de la persoanele cu limfom de piele.

• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?

„Pentru persoanele care sunt grav bolnave de limfom cutanat, stafilococii pot reprezenta o problemă uriașă, uneori insolubilă, deoarece mulți sunt infectați cu un tip de Staphylococcus aureus rezistent la antibiotice. De aceea, suntem atenți să nu dăm antibiotice tuturor, deoarece nu vrem să avem de-a face cu bacterii mai reistente. Prin urmare, este important să găsim noi modalități de a trata și, nu în ultimul rând, de a preveni aceste infecții”, a explicat imunologul Niels Ødum de la Universitatea din Copenhaga.

Rezistența unor bacterii la antibiotice

S. aureus este un locuitor obișnuit al pielii și al tractului nazal și, în general, inofensiv. Dar este un agent patogen oportunist. Atunci când imunitatea este scăzută, poate să provoace tot felul de infecții, respectiv de la infecții minore ale pielii până la boli care pun în pericol viața, cum ar fi pneumonia și septicemia.

În mediul spitalicesc, tulpinile de bacterii rezistente la medicamente reprezintă o problemă gravă și în creștere. S. aureus poate ajunge în sânge în timpul unei intervenții chirurgicale sau prin intermediul unor dispozitive medicale.

Tulpinile de S. aureus care sunt rezistente la meticilină și la alte antibiotice se numesc MRSA și, deși spitalele reușesc să facă unele progrese în reducerea infecțiilor cu MRSA, alte super-bacterii rezistente la medicamente îi iau rapid locul.

Ce propune noul tip de tratament fără antibiotice?

Astfel, în acest studiu, Ødum și colegii săi au experimentat cu o nouă clasă de agenți antibacterieni numită endolizine, potrivit Science Alert.

Endolizinele sunt enzime produse în mod natural de bacteriofagi. După ce infectează bacteriile, acestea secționează moleculele numite peptidoglicani, care formează schele de tip plasă în peretele celular al bacteriei, distrugând bacteria din interior.

„Ceea ce este extraordinar la această enzimă este că a fost concepută pentru a penetra peretele Staphylococcus aureus. Acest lucru îi permite să țintească și să ucidă stafilococul dăunător și să lase nevătămate bacteriile inofensive ale pielii”, a explicat autorul principal și cercetător în imunologie la Universitatea din Copenhaga, Emil Pallesen.

În experimentele de laborator, endolizina XZ.700 a ucis tulpini de S. aureus, care fuseseră izolate de la pacienți cu limfom cutanat cu celule T (CTCL) și a blocat efectele sale de promovare a tumorii asupra celulelor T maligne cultivate în laborator.

De asemenea, tratamentul cu endolizină a împiedicat „profund” S. aureus să colonizeze mostre de piele sănătoasă.

„Testele noastre de laborator au arătat că endolizinele nu doar că eradichează stafilococul auriu” din probele de piele, a spus Ødum, ci și inhibă capacitatea lor de a stimula creșterea cancerului”.

În 2019, rezistența la antibiotice s-a înregistrat ca fiind a treia cauză de deces la nivel mondial

Deși aceste experimente de laborator cu probe de biopsie a pielii în vase de plastic sunt departe de tratarea infecțiilor cutanate și a cancerului în lumea reală, rezultatele sunt promițătoare.

În 2019, rezistența la antibiotice s-a înregistrat ca fiind a treia cauză de deces la nivel mondial.

Studiul a fost publicat în Journal of Investigative Dermatology.

Vă mai recomandăm și: 

Cum își revin pădurile după un incendiu? Bacteriile și fungii ajută cel mai mult

Bacteriile din ocean au ajuns în aerul pe care îl respirăm, arată un studiu

Un test nazal ne-ar putea ajuta să găsim virusuri nemaivăzute până acum

Cum luptă sistemul nostru imunitar cu expunerea la virusuri?