Frigul este benefic pentru îmbătrânirea sănătoasă, arată un studiu

Frigul este benefic pentru îmbătrânirea sănătoasă și pentru a crește speranța de viață, arată studii recente. Cercetătorii de la Universitatea din Koln (Germania) au reușit să explice unul dintre mecanismele implicate.

Frigul activează un mecanism de curățare celulară care descompune agregatele proteice dăunătoare responsabile de diferite boli asociate cu îmbătrânirea.

• Mințile noastre ar procesa limbajul la fel ca Inteligența Artificială
• De ce azbestul încă apare în unele produse cosmetice?

În ultimii ani, studiile pe diferite organisme model au arătat deja că speranța de viață crește semnificativ atunci când temperatura corpului este scăzută. Cu toate acestea, modul exact în care funcționează acest lucru încă nu a fost complet clar în multe domenii.

O echipă de cercetare de la Clusterul de Excelență în Cercetarea privind Îmbătrânirea CECAD din cadrul Universității din Köln, a deblocat descoperit acum un mecanism responsabil. Studiul apare în Nature Aging.

Mecanismul care face ca frigul să prelungească viața

Profesorul Dr. David Vilchez și grupul său de lucru au folosit un organism model nevertebrat, nematodul Caenorhabditis elegans și au cultivat celule umane. Ambele au genele pentru două boli neurodegenerative care apar de obicei la bătrânețe: scleroza laterală amiotrofică (SLA) și boala Huntington.

Ambele boli sunt caracterizate prin acumulări de depozite proteice dăunătoare, așa-numitele agregații proteice patologice. În ambele organisme model, frigul a eliminat în mod activ aglomerările de proteine, prevenind astfel agregarea proteinelor care este patologică atât în SLA, cât și în boala Huntington.

Mai precis, oamenii de știință au explorat impactul frigului asupra activității proteazomilor, un mecanism celular care elimină proteinele deteriorate din celule. Cercetările au arătat că activatorul proteazomului PA28γ/PSME3 a atenuat deficitele cauzate de îmbătrânire atât în nematod, cât și în celulele umane. În ambele cazuri, a fost posibilă activarea activității proteazomului printr-o scădere moderată a temperaturii, notează Medical Xpress.

„Luate împreună, aceste rezultate arată cum, de-a lungul evoluției, frigul este benefic pentru îmbătrânirea sănătoasă influențând reglarea proteazomului, cu implicații terapeutice pentru îmbătrânire și bolile asociate îmbătrânirii”, a spus profesorul Vilchez.

Frigul este benefic pentru îmbătrânirea sănătoasă

Îmbătrânirea este un factor de risc major pentru mai multe boli neurodegenerative asociate cu agregarea proteinelor, incluzând Alzheimer, Parkinson, Huntington și SLA. „Credem că aceste rezultate pot fi aplicate altor boli neurodegenerative legate de vârstă, precum și altor specii de animale”, a adăugat Vilchez.

O descoperire cheie a fost că activitatea proteazomului poate fi crescută și prin supraexprimarea genetică a activatorului. Astfel, proteinele care cauzează boli pot fi eliminate chiar și la temperatura normală a corpului, de 37 de grade Celsius. Aceste rezultate pot oferi ținte terapeutice pentru îmbătrânire și bolile asociate îmbătrânirii.

Se știe de mult că, deși temperaturile extrem de scăzute pot fi dăunătoare organismelor, o scădere moderată a temperaturii corpului poate avea efecte foarte pozitive. De exemplu, o temperatură corporală mai scăzută prelungește longevitatea animalelor cu sânge rece precum viermii, muștele sau peștii, a căror temperatură corporală fluctuează odată cu temperatura mediului.

Același fenomen li se aplică și mamiferelor, care își mențin temperatura corpului într-un interval îngust, indiferent cât de rece sau de cald este mediul lor.

De exemplu, nematozii trăiesc mult mai mult dacă sunt mutați de la temperatura standard de 20 de grade Celsius la o temperatură mai rece, de 15 grade Celsius. La șoareci, o scădere ușoară a temperaturii corpului, de doar 0,5 grade, le prelungește semnificativ durata de viață.

Aceste lucruri susțin ipoteza conform căreia frigul este benefic pentru îmbătrânirea sănătoasă în regnul animal și este un mecanism evolutiv bine conservat.

Sunt valabile aceste lucruri și la oameni?

Chiar și la oameni, a fost raportată o corelație între temperatura corpului și durata de viață. Temperatura normală a corpului uman este între 36,5 și 37 de grade Celsius. În timp ce o scădere acută a temperaturii corpului sub 35 de grade duce la hipotermie, temperatura corpului uman fluctuează ușor în timpul zilei și ajunge chiar la 36 de grade în timpul somnului.

Interesant este că un studiu anterior a raportat că temperatura corpului uman a scăzut constant cu 0,03 grade Celsius pe deceniu de la Revoluția Industrială încoace, sugerând o posibilă legătură cu creșterea progresivă a speranței de viață a omului în ultimii 160 de ani.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu a arătat, în premieră, cum poate duce hipertensiunea la demență

Care este cea mai sănătoasă pâine?

Cum ne schimbă anotimpurile somnul?

Cuplurile sunt mai puțin satisfăcute de relație dacă unul dintre parteneri suferă de anhedonie socială