Poluarea fonică a fost asociată anterior cu probleme de sănătate, iar un nou studiu sugerează că zgomotul traficului crește riscul de suicid.
Tulburările de sănătate mintală afectează aproape un miliard de oameni din întreaga lume și reprezintă o cauză principală de sinucidere.
În Elveția, se estimează că aproximativ 1,4 milioane de oameni sunt afectați de probleme de sănătate mintală și că aproximativ 1.000 de oameni își iau viața în fiecare an. Factorii de mediu, cum ar fi poluarea aerului sau zgomotul, au fost legați de efecte adverse asupra sănătății, cum ar fi bolile cardiovasculare și bunăstarea generală.
Cu toate acestea, dovezile solide cu privire la efectele zgomotului produs de trafic asupra tulburărilor de sănătate mintală rămân limitate.
Pentru prima dată, cercetătorii de la Swiss TPH au evaluat acum asocierea zgomotului de transport cu sinuciderea în Elveția. Studiul, publicat în revista Environmental Health Perspectives, a analizat date de la 5,1 milioane de adulți din Cohorta Națională Elvețiană, din anul 2001 până în 2015.
Studiul a constatat că zgomotul traficului crește riscul de suicid. Cu fiecare creștere cu 10 dB a zgomotului mediu din traficul rutier resimțit în casă, riscul de sinucidere crește cu 4%. A fost observată și o asociere cu zgomotul feroviar, deși mai puțin pronunțată.
Rezultatele observate au rămas precise chiar și după ajustarea pentru expunerea la poluarea aerului, pentru cantitatea de verdeață din jurul casei și pentru mai mulți indicatori socio-economici.
„Am folosit sinuciderile ca indicator pentru tulburările de sănătate mintală, deoarece nu avem date solide din Elveția privind diagnosticele de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau anxietatea”, a spus Benedikt Wicki, doctorand la Swiss TPH și prim autor al studiului.
„Zgomotul crește încărcarea psihică, contribuind la dezvoltarea tulburărilor mintale sau la agravarea stărilor preexistente”, spune Wicki.
Mecanismele biologice prin care zgomotul are un impact asupra sănătății mintale includ tulburările de somn, nivelurile crescute de hormoni de stres, modificările în funcționarea creierului sau sentimentul de pierdere a controlului, enumeră Medical Xpress.
„Creierul nostru înregistrează zgomotul ca semn al unei potențiale amenințări și activează un răspuns de ‘luptă sau fugi’. Zgomotul de trafic perceput constant la domiciliu te poate face agitat și incapabil să-i faci față stresului”, a spus Danielle Vienneau, cercetătoare la Swiss TPH și autoare principală a studiului.
Studiul a folosit date de la 5,1 milioane de persoane cu vârsta de cel puțin 15 ani din Cohorta Națională Elvețiană din 2001 și 2015. Cercetătorii au comparat aceste date cu expunerea la zgomot din surse de transport, acestea incluzând traficul rutier, căile ferate și avioanele.
Datele privind expunerea la zgomot au fost disponibile pentru toate gospodăriile în anii 2001 și 2011 și le-au fost repartizate participanților la studiu în funcție de locul lor de reședință.
Studiul subliniază importanța micșorării impactului asupra sănătății al zgomotului generat de trafic, al poluării aerului și al lipsei spațiilor verzi atunci când sunt realizate politicile de planificare urbană și de sănătate publică.
„Studiul nostru se adaugă la numărul tot mai mare de dovezi că expunerea cronică la zgomotul de trafic are un impact asupra bunăstării noastre fizice și psihice”, a declarat Martin Röösli, de la Swiss TPH.
„Studiul nostru demonstrează că măsurile de reducere a zgomotului, cum ar fi limitele de viteză, vehiculele mai ușoare, pavajul rutier cu zgomot redus și anvelopele sunt benefice”, a concluzionat el.
De ce nu trebuie să ne sperie dezordinea din casă?
Vaccinurile ar putea funcționa mai bine dacă dormi suficient
Plasturii cu ardei iute ar putea reduce durerea diabeticilor
O substanță folosită la curățătorii ar putea fi o cauză majoră pentru Parkinson