Harvard și Pentagonul spun că OZN-urile sfidează legile fizicii

În urma mai multor observări de OZN-uri, care sunt acum investigate de Pentagon, cercetătorii analizează datele și descoperă că OZN-urile sfidează legile fizicii.

Directorul All-domain Anomaly Resolution Office din cadrul Pentagonului, Sean Kirpatrick, și controversatul astronom Avi Loeb de la Harvard și-au îndreptat atenția către fenomenele aeriene neidentificate (UAP), sau OZN-uri, „foarte manevrabile” pentru o investigație recentă.

• Mințile noastre ar procesa limbajul la fel ca Inteligența Artificială
• De ce azbestul încă apare în unele produse cosmetice?

Descoperirile lor, publicate într-un studiu care urmează a fi evaluat de colegi, sunt atât interesante, cât și îngrijorătoare.

Deși lucrarea conține într-o mare măsură speculații despre cum și de ce o inteligență extraterestră, sau poate doar sondele sale, ar ajunge în „curtea” noastră, cele mai importante concluzii sunt cele cu privire la faptul că OZN-urile sfidează legile fizicii.

OZN-urile sfidează legile fizicii, spune un renumit astronom de la Harvard

Pe scurt, Kirpatrick și Loeb s-au uitat la frecarea care ar fi trebuit să fie creată între un OZN aflat în mișcare rapidă și aerul și apa care îl înconjoară, precum în cazul OZN-urilor renumite descrise în videoclipurile inițiale lansate de Pentagon, care i-au derutat pe aviatorii Marinei care le-au reperat.

Luate ca atare, observările de OZN-uri „foarte manevrabile” arată obiecte care într-adevăr par să nu respecte legile fizicii, deoarece o „minge de foc optic strălucitoare” ar trebui să apară din cauza frecării.

De asemenea, această minge de foc ar trebui să lase și o semnătură radio detectabilă pe radar, dar nicio astfel de semnătură nu a fost observată vreodată, scrie Futurism.

Care este explicația OZN-urilor?

Înseamnă asta că OZN-urile sunt nave extraterestre compuse dintr-un material fără frecare necunoscut oamenilor? Acest lucru este foarte puțin probabil. Potrivit lui Kirpatrick și Loeb, există o explicație mult mai banală: instrumentele folosite pentru a observa OZN-urile erau pur și simplu inadecvate.

„Lipsa tuturor acestor semnături ar putea implica măsurători inexacte ale distanței (și, prin urmare, ale vitezei derivate) pentru senzorii unici”, scriu ei.

„Observările tipice de OZN sunt prea departe pentru a obține o imagine foarte clară a obiectului, iar determinarea mișcării obiectului este limitată de lipsa datelor privind distanța”, scriu cei doi.

Din păcate, dacă aceasta este explicația venită de la Loeb, ale cărui teorii sunt considerate de unii oameni de știință drept un pic exagerate, în genul „Dosarele X”, asta înseamnă că este și mai puțin probabil să avem de-a face cu o civilizație extraterestră care ne vizitează.

Un astronom controversat

Astronomul de la Harvard a produs în mod constant mirare, a fost menționat în presă și, în general, a provocat controverse cu privire la afirmațiile sale îndrăznețe și la eforturile sale la fel de îndrăznețe, în încercarea de a dezvălui dacă extratereștrii au venit vreodată în vizită sau nu.

Loeb chiar a sugerat la un moment dat că este posibil să existe până la 4 cvintilioane de nave spațiale extraterestre în sistemul nostru solar și a insistat că un misterios asteroid interstelar numit ‘Oumuamua ar fi putut fi o sondă extraterestră.

Așadar, deși Loeb crede în general că adevărul nu a fost încă descoperit, se pare că în ceea ce privește unele dintre aceste observări de OZN-uri „foarte manevrabile”, el crede că vom avea nevoie de măsurători mai fiabile și mai precise înainte de a face concluzii definitive.

„Dacă unele OZN-uri observate sunt de origine extraterestră, există anumite limite practice privind interpretarea datelor observate și măsurate care rezultă din constrângeri date de fizică”, scriu Loeb și Kirpatrick.

Vă recomandăm să citiți și:

Lansarea pentru prima rachetă printată 3D a fost amânată din nou

Misterul strălucirii Pământului ar putea avea, în sfârșit, o explicație

Sonda Juno a surprins cele mai clare și spectaculoase imagini cu Io, luna lui Jupiter

Stelele pot înghiți planete, iar mai apoi le pot „scuipa”, arată noi cercetări