Păsările urbane mici, precum pițigoiul albastru și pițigoiul mare, evită să se înmulțească în zonele în care sunt mulți copaci neindigeni.
De asemenea, puii cântăresc mai puțin cu cât sunt mai mulți copaci neindigeni în vecinătatea cuibului. Acest lucru este arătat într-un studiu pe termen lung al Universității Lund, din Suedia.
Copacii din oraș contribuie la mai multe servicii ecosistemice importante, cum ar fi scăderea temperaturii locale și purificarea aerului, dar sunt și locuințe pentru păsări și insecte. Vegetația, în special copacii, este componenta biologică principală gestionată a ecosistemului unui oraș.
Prin urmare, este important să înțelegem consecințele planificării parcurilor și spațiilor verzi. Pentru a afla cum sunt afectate păsările urbane de diferite tipuri de copaci, o echipă de cercetare, condusă de Universitatea Lund, a monitorizat 400 de cuiburi în cinci parcuri din orașul suedez Malmö pe o perioadă de șapte ani.
Rezultatele, publicate în revista Oecologia, arată că arborii nativi, definiți în studiu ca specii care se află în ecosistem de cel puțin 700 de ani, oferă mai multe resurse și sunt preferați de păsările din oraș.
„Copacii neindigeni, cunoscuți și drept specii introduse, exotice sau străine, nu au o istorie evolutivă în ecosistemul local. Am arătat anterior că speciile de arbori neindigene au substanțial mai puține insecte decât arborii nativi, așa că efectul pe care îl vedem acum este probabil un rezultat al penuriei de hrană pentru păsările insectivore, precum pițigoiul mare”, spune Johan Kjellberg Jensen, doctorand în Ecologie Urbană la Universitatea Lund.
Speciile de arbori introduse sunt comune în planificarea urbană la nivel global. În parcurile orașului Malmö, aproximativ unul din patru copaci este neindigen. Acești copaci non-nativi sunt, de fapt, susținuți de unii pentru că sunt mai toleranți la condițiile dure ale orașelor. Cu toate acestea, este important să înțelegem consecințele prezenței lor asupra ecosistemului local.
„Dacă vreți să auziți mai multe cântece de păsări în primăvară, cred că alegerea copacilor urbani este un factor important. Dacă crești numărul de copaci indigeni în parcurile și spațiile verzi ale orașului, păsările locale au șanse mai mari să prospere”, spune Johan Kjellberg Jensen.
Alte cercetări cu privire la efectele originii arborilor din America de Nord au arătat, în mod similar, că plantele native locale din grădini sunt mai benefice pentru populațiile de insecte și păsări. Rezultate care acum au fost confirmate și extinse la mediul urban, în noul studiu al Universității Lund.
Astfel de studii pe termen lung sunt mai de încredere, potrivit lui Johan Kjellberg Jensen, care nu vede niciun motiv pentru ca rezultatele să fie substanțial diferite între orașe, cel puțin nu în țările cu o climă similară cu a Suediei.
„Sper ca urbaniştii şi alte părţi interesate să ia notă de această cercetare şi că împreună putem dezvolta strategii pentru a asigura un ecosistem funcţional în oraşele noastre”, spune el, potrivit Phys.org.
Chiar și păsările au personalitate. Cum le ajută în lupta cu schimbările climatice?
O inteligență uimitoare. Ce are în comun creierul uman cu cel al caracatițelor?
Unele specii de păianjen au evoluat să fie ființe sociale, deși nu au creier
Ecosistemul fluviului Tamisa se degradează alarmant, arată studiile pe midii