Evoluția viermilor de mare, explicată de o fosilă antică

Fosilele antice au adus noi informații despre evoluția viermilor de mare, legându-i de momentul unei explozii evolutive care a dat naștere vieții animale moderne.

Cercetătorii de la Universitatea Durham, Marea Britanie, și de la Universitatea Northwest, Xi’an, China, au examinat 15 fosile conservate în mod excepțional ale viermelui anelid Iotuba chengjiangensis datând din perioada Cambriană timpurie, în urmă cu 515 milioane de ani.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Rămășițele fosilizate au inclus dovezi ale intestinelor și rinichilor viermilor și au dezvăluit că aveau o structură neașteptat de complexă, similară cu cea a altor anelide, notează Phys.org.

Evoluția viermilor de mare s-a întâmplat mai devreme decât se credea

Ce arată fosilele despre evoluția viermilor de mare? Cercetătorii spun că acest lucru înseamnă că anelidele (viermii segmentați) s-au diversificat în descendențe diferite cu aproximativ 200 de milioane de ani mai devreme decât se credea anterior și au făcut parte din saltul evolutiv cunoscut sub numele de Explozia Cambriană.

Explozia Cambriană a înregistrat o creștere uriașă a organismelor între 540 și 530 de milioane de ani în urmă, după cum arată înregistrările fosile, și a văzut apariția multora dintre grupurile majore care alcătuiesc viața animală de pe Pământ.

Descoperirile sunt publicate în revista Proceedings of the Royal Society B.

Explozia Cambriană

„Știm că principalele descendențe de animale pe care le vedem astăzi au apărut în timpul Exploziei Cambriene, dar am crezut întotdeauna că viermii anelide au apărut mai târziu, iar subgrupurile lor majore nu au început să se diversifice decât cu aproape 200 de milioane de ani după aceea”, a spus dr. Martin R. Smith, de la Departamentul de Științe ale Pământului, Universitatea Durham, coautor al studiului.

„Dar fosilele uimitor de bine conservate pe care le-am studiat și structura acestor creaturi uimitoare contestă această imagine și arată că viermii anelide, printre care și Iotuba chengjiangensis, păreau să urmeze tiparul evenimentelor inițiate de Explozia Cambriană”, spune cercetătorul.

„Fosilele detaliate ale acestui tip de vierme sunt extrem de rare, așa că a fost grozav să putem studia atât de detaliat înregistrarea fosilizată a acestui mic animal”, a spus dr. Smith.

Evoluția viermilor de mare, de la sute de milioane de ani în urmă și până în prezent

Cercetătorii spun că Iotuba chengjiangensis era un tip de vierme capabil să-și miște capul înăuntru și afară dintr-o „cușcă” făcută din țepi. Acest lucru face ca acest vierme să fie o rudă apropiată a familiilor de viermi de mare anelide, cum ar fi Flabelligeridae și Acrocirridae.

„Aceste familii sunt precum treptele de sus pe o scară evolutivă. Pentru ca aceste grupuri să apară atât de devreme, trebuie să fi existat o origine dramatică nevăzută a diversității moderne de anelide în toiul Exploziei Cambriene”, a adăugat cercetătorul.

„Se pare că multe dintre anelidele pe care le cunoaștem astăzi au început să evolueze mult mai devreme decât credem”, a completat el.

„Anelidele sunt una dintre cele mai mari și mai de succes specii de animale care înfloresc atât în ecosistemele terestre, cât și în cele marine, cu cea mai diversificată descendență vie, Polychaeta, care trăiește în mare”, spune dr. Zhifei Zhang, de la Universitatea de Nord-Vest, Xi’an, China, autor principal al cercetării.

Un răspuns la o întrebare importantă

„Cele mai cunoscute exemple sunt râmele, lipitorile și Alitta succinea. Există, de asemenea, cel puțin 20.000 de specii și 80 de familii de Polychaete în marea modernă. Cu toate acestea, cele mai timpurii înregistrări geologice ale fosilelor din depozitele cambriene, chiar și în binecunoscutele Konservat-Lagerstätten sunt destul de rare”, a spus Zhang.

„Acest lucru se întâmplă pentru că aceștia viermi delicați nu au existat sau pur și simplu nu s-au păstrat? Cercetările noastre oferă primul răspuns perspicace: biodiversificarea viermilor segmentați are loc mult mai devreme decât se credea înainte”, a concluzionat autorul studiului.

Vă recomandăm să citiți și:

O specie neobișnuită de pterozaur, cu 400 de dinți asemănători unor cârlige, a fost descoperită

Un tezaur uriaș cu peste 250 de ouă de dinozaur a dezvăluit un specimen rar

Mumii de crocodil de dimensiuni impresionante, găsite într-un mormânt egiptean

Cea mai mare floare fosilizată descoperită vreodată