Noi imagini dezvăluite de astronomi arată patru puncte de lumină care se mișcă în cercuri concentrice parțiale în jurul unui disc negru aflat. Ceea ce vedem este, de fapt, un sistem planetar.
Cele patru puncte sunt exoplanete, iar discul negru este steaua, aflată la 133,3 ani-lumină distanță de Pământ. Cercurile parțiale reprezintă mișcările lor orbitale, un interval de timp compilat în urma a 12 ani de observații, conform Science Alert.
Steaua se numește HR8799, iar în 2008 exoplanetele sale au format primul sistem pe care astronomii l-au văzut direct. De atunci, astronomul Jason Wang de la Universitatea Northwestern l-a urmărit cu mult interes.
„De obicei, plantele pe orbite sunt dificil de observat. De exemplu, nu este evident că Jupiter sau Marte orbitează în jurul Soarelui nostru, deoarece trăim în același Sistem și nu avem o vedere de la înălțime. Evenimentele astronomice se întâmplă fie prea repede, fie prea încet pentru a fi filmate. Dar aceste imagini arată planetele care se mișcă pe o scară de timp umană. Sper că le permite oamenilor să se bucure de ceva minunat”, a spus Wang.
Numărul actual de exoplanete confirmate, adică planete din afara Sistemului Solar, este de peste 5.200, dar majoritatea dintre acestea nu au fost văzute niciodată.
Astronomii găsesc exoplanete în principal prin metode indirecte, studiind efectul pe care exoplaneta îl are asupra stelei gazdă. Scăderi regulate și slabe în lumina stelei indică o exoplanetă orbitală care trece între noi și stea; schimbările slabe în lungimea de undă a luminii stelei indică interacțiunea gravitațională dintre exoplanetă și stea.
Din când în când, totuși, mai avem și noroc. Exoplanetele sunt suficient de mari și de separate de steaua lor, iar sistemul este orientat în așa fel încât, dacă lumina stelei este blocată sau ascunsă (de aceea HR8799 apare ca un disc negru), le putem vedea ca mici pete de lumină însoțitoare.
Dar Wang și echipa sa au adunat suficiente date de observare a lui HR8799, astfel încât să obțină o înregistrare în timp. „Poate fi dificil să explici nuanțele științei prin cuvinte. Dar arătând știința în acțiune îi ajută pe alții să înțeleagă importanța acesteia”, a spus Wang.
Observațiile au fost colectate cu ajutorul Observatorului W. M. Keck, iar Wang a aplicat optica adaptivă ca să corecteze efectul de distorsiune al atmosferei terestre.
Cei 12 ani de observații au fost accelerați în doar 4,5 secunde.
Scurtul clip este explicat de astrofizician. Astfel, cercul negru din centru este steaua tânără, cu o existență de 30 de milioane de ani, cu o masă de aproximativ 1,5 ori mai mare și o strălucire de 4,9 ori mai mare decât cea a Soarelui.
Exoplaneta aflată cel mai în interior este HR8799e, cu o masă de 7,4 Jupiteri, care orbitează la o distanță de 16,25 de ori mai mare decât separarea dintre Pământ și Soare, pentru o perioadă orbitală de 45 de ani. Oamenii de știință au reușit să analizeze lumina de pe această exoplanetă pentru a determina că este un pui de gigant gazos, afectat de furtuni.
Îndepărtându-ne spre exterior, HR8799d are masa a 9,1 Jupiteri și orbitează la 26,67 unități astronomice pentru o perioadă orbitală de 100 de ani.
HR8799c are o masă de 7,8 Jupiteri și orbitează la o distanță de 41,4 unități astronomice (doar puțin mai mare decât distanța dintre Soare și Pluto) pentru o perioadă orbitală de 190 de ani. Oamenii de știință au descoperit că aceasta are apă în atmosferă. Totodată, HR8799b are o dimensiune de 5,7 Jupiteri, cu o separare de 71,6 unități astronomice și o perioadă orbitală de 460 de ani.
Cercetătorii cred că au găsit două exoplanete cu mai multă apă decât rocă
Oamenii de știință sunt la un pas de a rezolva misterele exoplanetelor
O filmare spectaculoasă de la NASA cu Soarele arată 133 de zile din viața stelei noastre
Galaxia noastră s-ar putea evapora pe măsură ce stelele dispar din Calea Lactee