Ceva ciudat se întâmplă pe satelitul acoperit cu „zăpadă” al lui Saturn

Micul satelit acoperit de gheață al lui Saturn, Enceladus, nu numai că este suspectat că ascunde un ocean lichid sub crusta sa de gheață, dar este, totodată, acoperit de o cantitate uimitoare de material necunoscut, asemănător zăpezii, care îi nedumerește pe oamenii de știință.

Potrivit unui nou studiu publicat în jurnalul Icarus, Enceladus ar fi putut să fie mult mai activ din punct de vedere tectonic de-a lungul timpului decât se credea înainte, cu nori de zăpadă care erup din gheizere masive de gheață, depozitând pe propria suprafață cantități mari de particule sub formă de regolit, cu o densitate destul de scăzută.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Studiul în sine face referire la strat ca fiind vorba de „regolit”, în timp ce presa preferă să folosească „zăpadă”.

Materialul de pe Enceladus nu este zăpadă, dar poate fi ușor confundat

„Materialul pe care l-am măsurat la suprafața lui Enceladus nu a fost generat dintr-o atmosferă planetară, așa cum ar putea implica zăpada. Totuși, modul în care particulele de gheață ale lui Enceladus cad pe suprafață amintește de zăpadă și cred că este o analogie potrivită”, a spus autorul principal, Emily Martin, om de știință planetară la Muzeul Național al Aerului și Spațiului din Washington DC, SUA, potrivit Futurism.

Se prea poate, de asemenea, ca „zăpada” de pe Enceladus să nu fie exact la fel ca substanța pufoasă care cade pe Pământ.

„Din câte știu, proprietățile fizice ale acestui material nu sunt încă bine înțelese” a declarat Martin, adăugând că mulți oameni de știință încearcă să „înțeleagă proprietățile fizice ale regolitului de gheață”.

Un strat de regolit gros

Imaginile de înaltă rezoluție surprinse de sonda Cassini a NASA în 2017 au dezvăluit un număr mare de „lanțuri de gropi”. Acestea sunt caracteristici geologice asemănătoare craterelor, care se formează atunci când materialul este aspirat dedesubt de un vid.

Aceste „lanțuri de gropi” sunt rezultatul fragmentării crustei înghețate a satelitului.

Prin măsurarea acestor gropi, oamenii de știință au reușit să își dea seama că grosimea acestui regolit a fost, în medie, de 250 de metri, iar în unele zone stratul a atins adâncimi de 700 de metri.

Martin și colegii săi sugerează că norii lui Enceladus trebuie să fi fost mai activi în trecut, pentru a explica grosimea acestui strat de „material cu densitate scăzută”, potrivit lucrării.

Vă mai recomandăm și: 

Titan, cel mai mare satelit natural al lui Saturn, nefiresc de asemănător cu Pământul în noi imagini de la Webb

Test de cultură generală. De ce nu vom putea păși niciodată pe Jupiter, Saturn, Uranus sau Neptun?

O abundență de metan detectată pe Enceladus ar putea fi un semn al existenței vieții

Cea mai mare provocare legată de descoperirea vieții pe Enceladus