Regele Solomon este sinonim cu înțelepciunea și sfaturile bune, cu toate că în viața sa personală ar fi fost incredibil de neprevăzător. Povestea a dat naștere conceptului de „Paradoxul lui Solomon”. Studiile au dovedit că ne pricepem mai bine să dăm sfaturi utile și raționale altor oameni decât să le urmăm chiar noi. Cu alte cuvinte, suntem experți atunci când ne distanțăm de o anumită situație.
Atunci când citim o carte sau vizionăm un film, adesea, este mult mai ușor să vedem de ce lucrurile se îndreaptă într-o direcție greșită între personaje. „Ea ar trebui să-l părăsească”, spunem noi, în timp ce un personaj rămâne cu un iubit abuziv.
Ideea este că devenim experți atunci când trebuie să dăm sfaturi altor oameni. Cei mai mulți dintre noi, la un anumit nivel, știm ce este bine pentru oameni. Știm cum ar trebui să arate o viață bună. Probabil că știm deja ce fel de alimente să mâncăm și ce obiceiuri să dezvoltăm. Totuși, le spunem prietenilor să facă lucruri pe care noi nu le-am face niciodată. Motivele pentru care știm mai bine ce să le spunem altora, dar nu și nouă înșine, ar putea fi găsite în ceea ce se cheamă „Paradoxul lui Solomon”, potrivit Big Think.
Rege al Israelului străvechi, Solomon era cunoscut în întreaga lume pentru înțepeciunea și dreptatea sa. Domnia sa a fost cea mai bogată și mai pașnică cunoscută vreodată. Într-o zi, două femei s-au înfățișat regelui Solomon cu o problemă: amândouă au pretins că sunt mama unui bebeluș.
Cum niciun rege antic nu stătea la curte fără armă, Solomon și-a scos sabia și a spus: „Voi tăia acest copil în două, ca să aveți amândouă partea sa”. Îngrozită, adevărata mamă a căzut în genunchi, implorând ca bebelușul să fie cruțat și dat celeilalte femei. Solomon a putut astfel vedea cine era adevărata mamă și i-a dat acesteia copilul.
Regele Solomon este legendar pentru înțelepciunea sa. Numele său este sinonim cu regalitatea. Totuși, în propria viață, a fost cunoscut ca fiind un om dezordonat. Educația precară a dat naștere unuia dintre cei mai cruzi tirani din Biblie, fiul său, Roboam, care a transformat regatul Iuda într-o groapă de urâciune și păcat. Solomon a avut multe soții și concubine păgâne, cu o mulțime de copii nelegitimi.
În 2014, o lucrare a psihologilor Igor Grossman și Ethan Kross, a introdus ideea de „Paradox al lui Solomon”. Cercetarea lor a dezvăluit două lucruri. Unul a fost că oamenii „dau dovadă de un raționament mai înțelept… cu privire la problemele unei alte persoane cumparativ cu ale sale”. Cu alte cuvinte, există o prejudecată socială cognitivă larg răspândită care se referă la ideea că suntem mult mai buni la rezolvarea problemelor altor oameni decât alor noastre.
În al doilea rând, Grossman și Kross au observat că, atunci când încercăm să eliminăm imersiunea în sine, cu alte cuvinte, atunci când încercăm să ne distanțăm de propriile probleme, suntem cumva mult mai buni la luarea unor decizii raționale.
De fapt, conform psihologiei, ceea ce spunem este adesea mai bun decât ceea ce facem.
„Paradoxul lui Solomon” ne învață că, dacă vrem să ne dăm sfaturi bune nouă înșine, trebuie să facem un pas în spate. Dacă vrem să facem pași pozitivi în dezvoltarea a ceea ce suntem, trebuie să ne tratăm propriile vieți la fel cum am face cu cele ale personajelor dintr-o carte. Iată trei moduri prin care putem face asta, conform profesorului de filosofie Jonny Thomson, de la Universitatea Oxford, Anglia:
La început, s-ar putea să te simți ca un idiot, așa că ar trebui să faci asta singur și într-un spațiu sigur. Așază un scaun în fața ta sau privește-te în oglindă și vorbește cu tine însuți/însăți. Imaginează-ți că ești un terapeut, iar persoana din oglindă este clientul tău.
Închipuie-ți că ești un critic, iar scaunul gol este un personaj dintr-un film. Ca să începi, pune două întrebări: „De ce faci asta?” și „Ce poți face să ajuți?”
Cei care nu pot vorbi cu ei înșiși pot încerca să scrie. Găsește un moment din zi și scrie ce s-a întâmplat în ziua sau săptămâna respectivă. Apoi fă un pas în spate pentru ceva timp. Citește ce ai scris ca și cum ai citi o carte. Ce sfat ți-ai da ție însuți/însăți pornind de la ceea ce ai scris.
Evident, acest lucru nu va funcționa în cazul problemelor urgente, pentru aceasta fiind nevoie de timp, dar reluarea relatărilor din jurnal este adesea la fel de importantă ca și scrierea lor.
Întreabă pe cineva care te cunoaște bine, o rudă apropiată sau cel mai bun prieten, cu cine crede că semănați cel mai mult. Ar putea fi un personaj de televiziune, o figură istorică sau chiar o altă legătură reciprocă. Apoi, încearcă să afli cât mai multe despre acea persoană și vezi ce sfat i-ai da.
Desigur, nu există două persoane care să semene în totalitate, dar acest tip de identificare la persoana a treia este adesea o tehnică utilă de distanțare.
Povestea ”evreilor negri” din Etiopia şi operaţiunea Solomon
S-au descoperit adevaratele mine ale regelui Solomon