De ce și-au pierdut oamenii blana? Cercetătorii au descoperit noi indicii genetice

Unii oameni par mai puțin blănoși decât alții, dar de ce nu suntem cu toții acoperiți din cap până în picioare de păr?

Când și de ce Homo sapiens a decis să renunțe la blană este un lucru care îi interesează de mult timp pe geneticieni. Acum, un nou studiu a pornit în căutarea bazei genetice a chelirii noastre corporale și a descoperit că, de fapt, avem încă setul complet de gene necesare pentru blană, doar că acestea au fost reduse la tăcere.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Cercetătorii din noul studiu au efectuat o analiză inedită, analizând codurile genetice a 62 de mamifere pentru a vedea ce segmente ale genomului par a fi cruciale în acest sens.

Pe lângă faptul că a identificat genele cunoscute care influențează creșterea părului, analiza a descoperit altele noi, precum și sute de elemente de reglementare legate de păr, care influențează expresia genelor.

În acest caz, fenotipul unui animal poate fi influențat de epigenetică, care determină schimbări în organism care nu sunt dirijate de secvența ADN în sine, ci de elementele de reglementare care acționează asupra expresiei acesteia.

De ce nu suntem cu toții acoperiți din cap până în picioare de păr?

Aceasta poate explica de ce unele animale pot avea genele pentru un anumit fenotip.

Genele și elementele de reglementare identificate în cadrul studiului codifică toate aspectele creșterii părului, de la forma arborelui până la modelul de dezvoltare.

Este important faptul că cercetătorii au reușit să identifice regiuni genomice legate de creșterea părului care au evoluat la viteze mai rapide sau mai lente, ceea ce duce la explicații potențiale pentru modul și momentul în care unele mamifere au încetat să mai crească blană.

Atunci când trăsături similare apar de-a lungul unor grupuri distincte din punct de vedere evolutiv, este cunoscută sub numele de evoluție convergentă și este procesul din spatele carcinizării.

O astfel de evoluție convergentă poate fi determinată de elemente de reglementare care dezactivează genele în grupuri disparate de animale, ceea ce au căutat cercetătorii atunci când au realizat acest studiu, scrie IFL Science.

Cercetătorii au identificat noi regiuni genomice legate de creșterea părului

Folosind o abordare computațională, ei au identificat genele comune la mamiferele care au evoluat pentru a fi fără păr și au descoperit că regiunile responsabile anterior de apariția blănii acumulau mutații la rate diferite în comparație cu rudele lor cu păr pufos.

Mutația este un motor al evoluției, ceea ce înseamnă că aceste zone ar fi putut foarte bine să fie esențiale în cazul animalelor precum oamenii care și-au pierdut părul.

Înțelegerea motivului pentru care nu ne mai crește părul în anumite locuri este interesantă dincolo de a ne dezvălui indicii despre trecutul nostru, deoarece ar putea contribui, de asemenea, la elaborarea unor terapii care să-i ajute pe oameni să le crească din nou părul, cum ar fi în cazul chelirii masculine.

Studiul a fost publicat în eLife.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cum ne-ar putea ajuta pisicile să găsim infractori? Indiciile ascunse în blana felinelor!

Test de cultură generală. De ce au urșii polari blana albă?

Cercetătorii au descoperit că mai multe mamifere decât ne-am fi așteptat au blană biofluorescentă

Un cățeluș cu blana verde, numit „Fistic”, s-a născut în Sardinia. Cum poate fi explicat fenomenul foarte rar