Încălzirea oceanelor distruge paraziții. Ce efecte poate avea fenomenul?

Mai mult de un secol de exemplare de pește conservate oferă o privire rară asupra tendințelor pe termen lung ale populațiilor de paraziți. O nouă cercetare de la University of Washington (UW), din SUA, arată că încălzirea oceanelor distruge paraziții peștilor; aceștia au scăzut din 1880 până în 2019, o perioadă de 140 de ani în care Puget Sound, habitatul lor și al doilea estuar ca mărime din SUA continentale, s-a încălzit semnificativ.

Studiul, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, este cel mai mare și mai lung set de date din lume despre abundența paraziților sălbatici. Acesta sugerează că paraziții pot fi deosebit de vulnerabili la schimbările climatice.

• Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
• Ce au descoperit cercetătorii după ce i-au învățat pe șobolani să conducă?

„Oamenii cred, în general, că schimbările climatice vor face ca paraziții să prospere, că vom observa o creștere a focarelor de paraziți pe măsură ce lumea se încălzește”, a spus Chelsea Wood, autoare principală a studiului și profesoară asociată de științe acvatice și ale peștilor la UW.

„Pentru unele specii de paraziți, acest lucru poate fi adevărat, dar paraziții depind de gazde și asta îi face deosebit de vulnerabili într-o lume în schimbare, în care soarta gazdelor este modificată”, spune ea.

Încălzirea oceanelor distruge paraziții cu mai multe specii gazdă

În timp ce unii paraziți au o singură specie gazdă, mulți paraziți călătoresc între speciile gazdă. Ouăle sunt transportate la o specie gazdă, apar larvele care infectează o altă gazdă, iar adultul poate ajunge la maturitate la o a treia gazdă înainte de a depune ouă, explică Phys.org.

Pentru paraziții care se bazează pe trei sau mai multe specii gazdă în timpul ciclului lor de viață (inclusiv mai mult de jumătate dintre speciile de paraziți identificate în peștele din Puget Sound al studiului), analiza exemplarelor istorice de pești a arătat o scădere medie a abundenței de 11% pe deceniu. Dintre cele 10 specii de paraziți care dispăruseră complet până în 1980, nouă se bazau pe trei sau mai multe gazde.

„Rezultatele noastre arată că paraziții cu una sau două specii gazdă au rămas destul de stabili, dar paraziții cu trei sau mai multe gazde s-au prăbușit”, a spus Wood.

„Gradul de declin a fost sever. Ar declanșa acțiuni de conservare dacă ar avea loc în tipurile de specii de care le pasă oamenilor, cum ar fi mamiferele sau păsările”, spune cercetătoarea.

Cum putem conserva paraziții?

Și în timp ce paraziții inspiră frică sau dezgust, în special pentru oamenii care îi asociază cu boli ale copiilor, ale lor sau ale animalelor de companie, faptul că încălzirea oceanelor distruge paraziții este o veste îngrijorătoare pentru ecosisteme, a spus Wood.

„Ecologia paraziților este la începuturi, dar ceea ce știm este că acești paraziți cu ciclu de viață complex au probabil un rol important în împingerea energiei prin rețele trofice și în sprijinirea prădătorilor de la vârf”, a spus Wood. Ea este unul dintre autorii unui raport din 2020 care stabilește un plan de conservare pentru paraziți.

Faptul că încălzirea oceanelor distruge paraziții a fost observat printr-un studiu revoluționar

Studiul lui Wood este printre primele care utilizează o nouă metodă pentru a resuscita informații despre populațiile de paraziți din trecut. Mamiferele și păsările sunt conservate prin taxidermie, care reține paraziți doar pe piele, pene sau blană. Dar exemplarele de pești, reptile și amfibieni sunt păstrate în lichid, care păstrează și paraziții care trăiesc în interiorul animalului în momentul morții acestuia.

Studiul s-a concentrat pe opt specii de pești care sunt comune în colecțiile muzeelor de istorie naturală. Majoritatea provin din UW Fish Collection de la Burke Museum of Natural History and Culture. Autorii studiului au tăiat cu grijă specimenele de pește conservate și apoi au identificat și numărat paraziții pe care i-au descoperit în interior înainte de a returna exemplarele către muzee.

„A durat mult timp. Cu siguranță nu este pentru cei slabi de inimă”, a spus Wood.

„Mi-ar plăcea să bag acești pești într-un blender și să folosesc o tehnică genomică pentru a detecta ADN-ul paraziților lor, dar peștii au fost conservați mai întâi cu un fluid care mărunțește ADN-ul. Așa că ceea ce am făcut a fost doar parazitologie de modă veche”, explică cercetătoarea.

Ce au găsit cercetătorii în pești?

Printre paraziții multicelulari pe care i-au găsit oamenii de știință s-au numărat artropode sau animale cu exoschelet, inclusiv crustacee, precum și ceea ce Wood descrie ca „tenii incredibil de superbe”: Trypanorhyncha, ale căror capete sunt înarmate cu tentacule acoperite cu cârlige. În total, echipa a numărat 17.259 de paraziți, de 85 de tipuri, din 699 de exemplare de pește.

Pentru a explica declinul paraziților, autorii au luat în considerare trei cauze posibile: cât de abundentă era specia gazdă în Puget Sound; nivelurile de poluare; și temperatura de la suprafața oceanului. Variabila care a explicat cel mai bine scăderea paraziților a fost temperatura suprafeței mării, care a crescut cu 1 grad Celsius în Puget Sound din 1950 până în 2019.

Un parazit care necesită mai multe gazde arată ca o reacție în lanț, a spus Wood. Seria complexă de pași cu care se confruntă pentru a-și finaliza ciclul de viață îl face vulnerabil la întreruperi în orice moment de pe parcursul drumului.

Paraziții sunt în acest moment în pericol

„Acest studiu demonstrează că încălzirea oceanelor distruge paraziții din Puget Sound. Dacă acest lucru se poate întâmpla neobservat într-un ecosistem atât de bine studiat precum acesta, unde s-ar mai putea întâmpla?”, se întreabă Wood.

„Sper că munca noastră îi va inspira pe alți ecologiști să se gândească la propriile lor ecosisteme focale, să identifice exemplarele de muzeu potrivite și să vadă dacă aceste tendințe sunt unice pentru Puget Sound sau ceva ce se întâmplă și în alte locuri”, continuă cercetătoarea.

„Rezultatul nostru atrage atenția asupra faptului că speciile parazite ar putea fi în pericol real. Și asta ar putea însemna lucruri rele pentru noi: nu doar mai puțini viermi, ci și mai puține servicii ecosistemice conduse de paraziți de care am ajuns să depindem”, a adăugat ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De unde provine denumirea de „Marea Moartă”?

Broaștele arlechin, presupuse dispărute, au fost redescoperite

Noi creaturi marine bizare, descoperite pe coasta Australiei

Succesul acțiunilor climatice depinde de gestionarea, în viitor, a resurselor de apă