Cele mai frecvente cauze ale stărilor de apatie și oboseală din timpul iernii, explicate de experți

Nopțile lungi, zilele scurte și temperaturile scăzute din timpul iernii îi pot face pe mulți oameni să simtă oboseală și poate chiar să vrea să hiberneze. Dar de ce are acest anotimp un impact asupra nivelului de energie?

„Sosirea iernii aduce cu sine o serie de provocări potențiale pentru somn, inclusiv expunerea redusă la lumina Soarelui, temperaturile mai scăzute, schimbările de fus orar și imunitatea scăzută. Toți acești [factori] perturbă somnul, făcând ca trezitul de dimineață să fie mai greu”, a declarat Guy Meadows, cercetător în domeniul somnului și cofondator The Sleep School, o platformă online care oferă sprijin bazat pe știință în jurul somnului.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Schimbările hormonale, comportamentele nesănătoase și anumite deficiențe de vitamine pot sta, de asemenea, în spatele apariției oboselii sezoniere, conform Live Science.

Cele mai frecvente cauze ale oboselii sezoniere

Pentru unii oameni, însă, debutul iernii poate avea ca rezultat mai mult decât un sentiment de plictiseală. Oboseala excesivă, lipsa de energie și starea de spirit scăzută sunt simptome ale unei tulburări cunoscute sub numele de tulburare afectivă sezonieră (SAD).

SAD este un tip de depresie care apare atunci când, în timpul iernii, zilele devin mai scurte. Potrivit Institutului Național de Sănătate Mintală din SUA (NIMH), simptomele încep adesea la sfârșitul toamnei sau la începutul iernii și dispar în timpul primăverii sau al verii.

Multe simptome ale SAD sunt psihologice, cum ar fi starea de spirit scăzută, pierderea interesului pentru activități și sentimente de deznădejde. De asemenea, pot exista și simptome fizice, cum ar fi lipsa de energie, probleme de somn sau modificări ale apetitului, senzația de lene și letargie, lipsa de energie, probleme de somn și modificări ale apetitului sau ale greutății.

Hormonii pot afecta ritmul somnului

NIMH notează că SAD este mai frecventă la femei decât la bărbați și tinde să afecteze persoanele care locuiesc mai în nord, unde zilele de iarnă sunt mai scurte.

Hormonii pot afecta nivelul de energie. Serotonina, un hormon adesea legat de starea de spirit, și melatonina, un hormon care reglează somnul, mențin ceasul circadian al organismului, care fluctuează în funcție de ciclul sezonier noapte-zi.

Glanda pineală a creierului este responsabilă de producerea melatoninei, ca răspuns la întuneric. Cu toate acestea, deoarece lunile de iarnă sunt adesea mai întunecate și au mai puține ore de lumină solară, acest lucru poate modifica producția de melatonină, făcându-ne să producem mai mult hormon dimineața (când este încă întuneric) și mai devreme seara.

Potrivit lui Meadows, expunerea la lumină imediat după trezire poate ajuta la reducerea cantității de producție de melatonină din timpul zilei.

Deficitul de vitamina D și căldura exagerată pot perturba somnul

Totodată, deficitul de vitamina D poate provoca oboseală. Potrivit NIMH, vitamina D poate să susțină nivelurile sănătoase de serotonină, care pot scădea în timpul iernii din cauza creșterii nivelului de melatonină. Nivelurile scăzute de serotonină pot duce la o stare de spirit scăzută și la senzații de apatie și lenevie.

Menținerea căldurii pornite seara poate, de asemenea, să perturbe ritmul circadian, potrivit Sleep Foundation. Temperatura medie a corpului scade în mod natural noaptea, iar această scădere îi ajută pe oameni să doarmă mai bine. Temperaturile mai ridicate pot perturba acest proces natural. Sleep Foundation recomandă menținerea termostatului între 16 și 19 grade Celsius pentru o temperatură optimă de somn.

Vă mai recomandăm și: 

De ce suntem mai predispuşi la răceală iarna?

Ce se întâmplă cu vremea? Temperaturi neobișnuite în Europa, iarnă timpurie în SUA

Peste 9 din 10 români de la oraş suferă de oboseală. Care sunt simptomele şi ce se poate face

Poate contribui vitamina D la nivelul nostru de energie?