Vechea comoară de aur care rescrie istoria daneză

Una dintre cele mai mari, mai impresionante, mai valorase și mai frumoase comori de aur din istoria Danemarcei (așa cum consideră muzeografii danezi) a fost descoperită, din întâmplare, în toamna anului trecut, în satul danez Vindelev, aflat în apropiere de Jelling, cândva o aşezare umană înfloritoare, acum un sit arheologic important din Danemarca.

Tezarul, vechi de aproape 1500 de ani, cântărește în jur de 1 kilogram și include 22 de artefacte din aur, piese valoroase printre care medalioane romane (inclusiv o monedă de aur care îl reprezintă pe Constantin cel Mare, primul împărat roman care s-a convertit la creștinism), pandantive ornamentate numite bracteates, unele dintre ele de dimensiunile unei farfurii.

• România în Al Doilea Război Balcanic. „Am avut norocul să dăm peste bulgari istoviți, altfel înregistram…
• Holera, „mirosul morții” și Nicolae Iorga

Pe aceste obiecte s-au găsit inscripții misterioase și rune nemaivăzute până acum despre care cercetătorii cred că sunt unele dintre cele mai vechi referiri la zeii nordici.

Comoară găsită întâmplător

Tezaurul a fost descoperit de Ole Ginnerup Schytz, un vânător amator de comori, care tocmai își achiziționase un detector de metale pentru care ceruse aprobarea de a-l testa pe terenul deținut de unul dintre foștii săi colegi de școală. După câteva ore de tatonare, a dat peste surpriza care avea să constituie o fantastică descoperire arheologică.

Faptul că obiectele au fost găsite îngropate sub o casă i-a determinat pe istoricii și arheologii danezi să creadă că Vindelev ar fi putut fi cândva un loc bogat, dar necunoscut anterior, din Epoca de Fier și, de asemenea, tezaurul ar fi putut fi ascuns acolo doar de cineva cu un statut important al vremii.

Posibile legături cu zeul nordic Odin

Tezaurul datează de la mijlocul secolului al VI-lea, sugerând că o societate din Epoca Fierului a ocupat zona înainte ca vikingii să sosească în acele locuri câteva secole mai târziu. Câteva dintre piese aveau simboluri în relief pe care arheologii muzeului nu le-au recunoscut. Una dintre piesele de rezistență ale tezaurului este un bracteat, o monedă acoperită cu o foiță de aur, pe suprafața căreia se văd mai multe rune (simboluri), un cap de bărbat, imaginea unei păsări și un cal. Între botul și membrele anterioare ale calului este o inscripție runică descifrată ca fiind „houaʀ” ceea ce înseamnă „suprem” și este posibil să facă referire la un conducător al acelei perioade ori să fie asociat cu zeul Odin. Astfel, potrivit echipei de specialiști, termenul l-ar putea reprezenta chiar pe cel care a îngropat comoara. De asemenea, miturile asociază „houar” cu Odin, zeul nordic al înțelepciunii și al războiului.

O altă monedă îl înfățișează pe împăratul roman Constantin cel Mare, care a domnit în urmă cu aproape 1.700 de ani. Așadar, prezența monedei în tezaur sugerează că oamenii din acea perioadă a Epocii Fierului au făcut comerț cu alte societăți.

Comori îngropate sub lava vulcanică

Un studiu din 2015 a venit cu dovezi legate marea erupție vulcanică din anul 536 d.Hr, fenomen care a dus la răcirea climei scandinave, afectând recoltele și ducând la foamete pe scară largă. Se întâmpla exact în perioada în care a fost îngropată comoara găsită în satul Vindelev. Arheologii au găsit și alte tezaure de aur în zona din apropiere, dar care datează din perioada de după erupție. Toate acestea le-au sugerat cercetătorilor că ocupanții Danemarcei de la sfârșitul Epocii Fierului ar fi putut îngropa aurul ca gest disperat în încercarea de a-și liniști zeii într-o perioadă haotică.

„Doar un membru al înaltei societăți ar fi putut aduna o comoară atât de mare precum este cea găsită de Schytz. Din motive necunoscute, a ales să îngroape acest tezaur impresionant aici, pentru a-l salva în caz de răzoi, poate a făcut-o în urma unei erupții vulcanice care a zguduit Europa în anul 536 î.Hr  sau poate fi un semn de sacrificiu și supunere față de puterile superioare”, a spus Mads Ravn, șef de cercetare la Muzeul danez Vejle.

„Deși numele Vindelev poate fi asociat cu perioada migrației, nu a existat nimic care să indice că aici ar fi trăit o căpetenie necunoscută anterior, cu mult înainte ca regatul Danemarcei să apară în secolele care au urmat”. În Danemarca, Epoca Fierului este cuprinsă între anii 500 î.e.n. şi 400 e.n. și marchează începutul epocii vikingilor.

Arheologul amator Ole Ginnerup Schytz a făcut descoperirea pur întâmplător, negândindu-se vreo clipă la faptul că detectorul său de metale avea să dea de urma unei mari comori antice. „Atunci când am descoperit primul obiect, acesta era plin de noroi. Habar nu aveam ce poate fi, iar singurul lucru care mi-a trecut totuși prin cap în acel moment a fost că arăta precum capacul unei conserve de pește”. Și Schytz a continuat să sape până când a descoperit întreaga colecție de comori formată din cele 22 de obiecte de aur.

„Danemarca are o suprafață de 43.000 de kilometri pătrați, iar eu am ales să merg cu detectorul exact acolo unde era îngropat tezaurul”. La scurt timp după ce a fost făcută făcută descoperirea, la fața locului a venit o echipă de arheologi însoțită de experți ai Muzeului Național Danez. De altfel, reprezentanții muzeului au declarat că multe dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimele decenii au fost realizate de arheologi amatori.

Surse:

https://www.vejlemuseerne.dk/viden-og-forskning/artikler/huge-iron-age-gold-hoard-found-in-vindelev-near-jelling/

https://www.bbc.com/reel/video/p0cjd7kw/the-ancient-golden-treasure-rewriting-danish-history

https://www.dailymail.co.uk/news/article-9966001/Rookie-Danish-treasure-hunter-unearths-22-pieces-1-500-year-old-pre-Viking-gold.html

Vă mai recomandăm să citiți și: