Încălzirea Oceanului Arctic duce la mai multe căderi de zăpadă în nordul Eurasiei

Un nou model arată că apa care se evaporă din Oceanul Arctic din cauza încălzirii climei este transportată spre sud și poate duce la creșterea cantității de zăpadă în nordul Eurasiei la sfârșitul toamnei și începutul iernii. Aceste descoperiri vor permite o predicție mai precisă a fenomenelor meteorologice severe.

Din cauza încălzirii globale, temperaturile aerului sunt în creștere, ceea ce duce la topirea ghețarilor și a calotelor glaciare.

• Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
• Ce au descoperit cercetătorii după ce i-au învățat pe șobolani să conducă?

Deși pare un fapt paradoxal, în unele zone din nordul Eurasiei, stratul de zăpadă a crescut în ultimele decenii. Totuși, zăpada este o formă de apă. Deoarece încălzirea globală crește cantitatea de umezeală din atmosferă, aceasta crește, de asemenea, și cantitatea și probabilitatea căderii ploii și a zăpezii.

Rămâne important de înțeles de unde vine exact umiditatea, cum este produsă și cum este transportată în sud pentru predicții mai certe privind vremea extremă și evoluția climei, potrivit SciTechDaily.

O viziune computerizată asupra mecanismului de transport al umidității

Tomonori Sato, cercetător în domeniul mediului de la Universitatea Hokkaido din Japonia și echipa sa au dezvoltat un nou model de transport al umidității. Acesta se bazează pe „setul de date japoneze de reanaliză pe 55 de ani” – o reanaliză minuțioasă a datelor meteorologice istorice la nivel mondial din ultimii 55 de ani.

Grupul a folosit setul de date pentru a-și menține modelul calibrat pe distanțe mult mai mari decât era posibil până acum și a reușit astfel să facă lumină asupra mecanismului de transport al umidității, în special deasupra maselor vaste de pământ din Siberia.

Ei au urmărit printr-o tehnică computerizată locul în care apare o ipotetică umiditate atmosferică, modul în care aceasta se deplasează și unde precipită pe fondul condițiilor climatice locale. Însă modelele computerizate devin din ce în ce mai imprecise pe măsură ce crește distanța până la ocean. Acest lucru îngreunează, în special, previziunile cantitative. Astfel, aceste metode nu au reușit să explice căderile de zăpadă din nordul Eurasiei.

Evaporarea apei din Oceanul Arctic a crescut în ultimele patru decenii

Rezultatele studiului arată că evaporarea apei din Oceanul Arctic a crescut în ultimele patru decenii. Mai mult, cele mai mari schimbări au avut loc din Mările Barents și Kara, la nord de Siberia de vest, precum și deasupra Mării Chukchi și a Mării Siberiei de est, la nord de Siberia de est, între lunile octombrie și decembrie. În această perioadă a anului, Oceanul Arctic este cald, iar zona neacoperită de gheață este încă mare.

Modelul cantitativ arată că evaporarea și căderile de zăpadă sunt deosebit de puternice în timpul anumitor evenimente meteorologice. De exemplu, în timpul sistemelor ciclonice care absorb cantități neobișnuit de mari de umiditate și le transportă spre sud în Siberia.

Având în vedere că Oceanul Arctic este de două ori mai sensibil la încălzirea rapidă decât media globală, evaporarea și modificările ulterioare ale ciclului hidrologic în nordul Eurasiei vor deveni și mai pronunțate în anii următori, potrivit experților.

Vă mai recomandăm și:

Descoperire alarmantă a cercetătorilor: Oceanul Arctic ar putea rămâne fără gheaţă până în 2040

Gunoaiele de pe fundul oceanelor ar putea fi colectate în viitor de roboți

Hotelul de Gheață din Munții Făgăraș revine după doi ani de pauză

Cum afectează încălzirea globală observațiile astronomice?