Un nou studiu a identificat 4 factori cheie pentru o trezire minunată care fac diferența dintre o trezire morocănoasă după amânarea alarmei și un început de zi plin de energie.
Echipa din spatele studiului spune că acești factori, independenți de genetica cu care s-a născut un individ, toți pot fi modificați într-o oarecare măsură pentru a vă asigura că începeți mai bine dimineața.
„De ce noi, ființele umane, fluctuăm în energia avută de la o zi la alta?” s-a întrebat echipa de cercetători condusă de neurocercetătorul Raphael Vallat, de la Universitatea din California (UC) Berkeley.
„De ce ne trezim într-o dimineață simțindu-ne vioi, iar în altă dimineață, ne afundăm în acea lipsă de energie de după trezire?”, s-au mai întrebat oamenii de știință.
Un total de 833 de persoane au participat la studiu, dintre care majoritatea erau gemeni (acest lucru i-a ajutat pe cercetători să filtreze variațiile datorate geneticii). Pe parcursul a două săptămâni, aportul alimentar, activitatea fizică, tiparele de somn și nivelurile de glucoză au fost înregistrate, în timp ce voluntarii și-au evaluat, de asemenea, energia în mai multe momente ale zilei, scrie Science Alert.
Primul factor important pentru o trezire minunată este profilul somnului: durata, timpul și eficiența somnului de peste noapte. Somnul mai lung și trezirea mai târzie decât în mod normal au fost ambele asociate cu o mai mare energie dimineața.
Al doilea factor a fost cantitatea de exerciții pe care oamenii le-au făcut cu o zi înainte. Nivelurile mai ridicate de mișcare din timpul zilei (precum și cele scăzute de activitate fizică pe timp de noapte) au fost asociate cu un somn mai continuu și mai puțin perturbat, care, la rândul său, a prezis o energie crescută a participanților dimineața.
Al treilea factor important a fost micul dejun. Mesele de dimineață cu mai mulți carbohidrați au dus la un nivel mai bun de energie, în timp un mic dejun cu mai multe proteine a avut efectul opus. Menținând la același nivel caloriile din mesele furnizate, cercetătorii s-au putut concentra asupra conținutului nutrițional al meselor.
În cele din urmă, o creștere a nivelului de zahăr din sânge după micul dejun (testată folosind o băutură lichidă cu glucoză pură) a fost asociată cu o energie redusă. Un răspuns scăzut al glicemiei, observat după ce participanții au mâncat un mic dejun bogat în carbohidrați, a îmbunătățit energia.
Cu alte cuvinte, modul în care organismul procesează alimentele este important, iar prea mult zahăr duce la o scădere a glicemiei, mai degrabă decât la un surplus de energie dimineața.
Alți factori importanți în ceea ce privește energia zilnică au inclus starea de spirit și vârsta voluntarilor, deși acestea nu sunt la fel de ușor de gestionat ca ora la care te culci și ce consumi la micul dejun.
„Rezultatele noastre dezvăluie un set de factori cheie asociați cu energia care, în cea mai mare parte, nu sunt ficși. De fapt, majoritatea factorilor asociați cu energia sunt modificabili și, prin urmare, permit intervenția comportamentală”, scriu Vallat și colegii săi.
Echipa este dornică să investigheze unele dintre mecanismele din spatele acestor asocieri pentru a colecta date mai precise; participanții și-au raportat nivelurile de energie, care nu au fost măsurate cu ajutorul niciunui instrument științific.
Totuși, pe lângă raportarea comportamentelor lor zilnice, participanții au mâncat mese standardizate și au purtat un ceas de mână cu accelerometru (pentru a măsura somnul și activitatea) și un monitor continuu pentru glucoză (pentru a măsura nivelul zahărului din sânge după mese), ceea ce un plus față de majoritatea studiilor, care se bazează doar pe chestionare.
O altă provocare pentru studiile viitoare va fi determinarea modul și motivul pentru care dormitul mai lung și dormitul mai târziu, în raport cu norma tipică a acelei persoane, duc la o trezire minunată, plină de energie. Se știe din alte cercetări că somnul excesiv poate avea, de asemenea, un impact asupra stării de bine.
Îmbunătățirea calității somnului influențează atât de multe alte părți ale vieții noastre, cum ar fi siguranța celor care lucrează în locuri de muncă în care greșelile pot fi fatale, de exemplu pompierii, asistentele medicale și piloții de avioane.
„Această întrebare este elementară din punct de vedere științific, dar și de relevanță socială, având în vedere că eșecul de a-ți menține vigilența pe tot parcursul zilei este un factor cauzal major al accidentelor din traficul rutier și profesionale, generând mii de decese în fiecare an”, scriu cercetătorii.
„În plus, se estimează că somnul insuficient care duce la o vigilență afectată în timpul zilei este responsabil pentru pierderea semnificativă a productivității legate de muncă, utilizarea mai mare a asistenței medicale și absenteismul la locul de muncă”, adaugă ei.
Cercetarea a fost publicată în Nature Communications.
Un tip de vaccin COVID-19 ajută la tratarea cancerului nazofaringian
O proteină din sânge poate reduce leziunile cerebrale după un accident vascular cerebral
Unele dintre dietele pe bază de plante ar putea afecta mediul și sănătatea consumatorului
Cum schimbă sarcina creierul părinților? Noi cercetări efectuate pe animale