Cum s-a format Marea Barieră de Corali? Originile sale misterioase, în sfârșit, explicate

Marea Barieră de Corali din Australia ar fi putut să nu apară niciodată, dacă nu s-ar fi format o insulă imensă bazată, în mare parte, pe nisip. K’gari – cunoscută, de asemenea, ca Insula Fraser – este cea mai mare insulă de nisip, acoperind aproximativ 1.700 de kilometri pătrați, chiar în largul coastei de sud-est a statului australian Queensland.

Împreună cu masa de nisip Cooloola din apropiere, masa de dune și plaje împădurite formează o bază neoficială pentru vastul recif.

• Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
• Ce au descoperit cercetătorii după ce i-au învățat pe șobolani să conducă?

Dacă această „rampă de lansare” terestră nu s-ar fi format niciodată, cercetătorii cred că masele de nisip transportate spre nord de către curenții oceanici ar fi ajuns chiar acolo unde se află acum reciful, potrivit Science Alert.

În ce condiții s-a format Marea Barieră de Corali din Australia?

Dezvoltarea coralilor are loc sub acțiunea directă a nisipurilor bogate în cuarț. Acestea au capacitatea de a sufoca sedimentele bogate în carbon, necesare pentru creșterea coralilor.

Marea Barieră de Corali s-a format cu doar o jumătate de milion de ani în urmă, cu mult după ce condițiile au devenit prielnice pentru dezvoltarea coralului.

Fără insula K’gari, care a ghidat sedimentele în afara platformei continentale și în adâncuri, condițiile nu ar fi fost potrivite pentru formarea celui mai mare recif de corali din lume, susțin experții.

Cercetătorii explică faptul că prezența insulei a deviat probabil curenții spre nord, oferind părților sudice și centrale ale Marii Bariere de Corali răgazul de care avea nevoie pentru a începe să crească atât de mult.

K’gari și Cooloola au luat naștere din acumularea de nisip și sedimente

În timpul perioadelor de formare a gheții și de fluctuație a nivelului mării, cercetătorii bănuiesc că sedimentele din întreaga lume au fost „brusc” expuse. În perioadele succesive de topire a gheții și de extindere a oceanelor, sedimentele au fost apoi prinse în curenți.

De-a lungul coastei de est a Australiei, acest lucru a însemnat, probabil, o lungă „bandă rulantă” de sol și nisip spre nord, care a urmărit platforma continentală.

Cu toate acestea, o pantă în largul coastei sudice a statului australian Queensland reprezintă locul perfect pentru acumularea sedimentelor, iar aici se găsesc K’gari și Cooloola.

La nord de insulă, coralii lipsesc cu desăvârșire

Dacă cercetătorii au dreptate, lipsa coralilor la sud de masele de nisip se datorează, probabil, faptului că aici curenții dinspre nord sunt prea puternici. K’gari și Cooloola sparg dispersia pe distanțe lungi, împiedicând nisipurile bogate în cuarț să sufoce recifele în curs de dezvoltare.

În prezent, este nevoie de cercetări și asupra recifelor aflate mai la nord, dar cel puțin două treimi din Marea Barieră de Corali pare să își datoreze existența unui zid de nisip din sud.

„Dezvoltarea Insulei Fraser a redus dramatic aprovizionarea cu sedimente a platformei continentale la nord de insulă. Acest lucru a facilitat formarea pe scară largă a recifului de corali în sudul și centrul Marii Bariere de Corali și a fost o condiție prealabilă necesară pentru dezvoltarea sa”, susțin autorii unui studiu care a explicat originile recifului de corali.

Vă mai recomandăm și:

Cum vrea Australia să protejeze peste 100 de plante și animale în pericol de dispariție?

Delfinii își tratează problemele pielii folosind corali. Cercetătorii, surprinși de ultimele descoperiri

Coralii din Hawaii sunt rezistenți la încălzirea oceanelor, însă nu sunt în afara pericolului

Milioanele de epave din oceanele lumii schimbă viața din adâncul apelor