Autodistilarea sau sindromul fermentației intestinale este o afecțiune bizară, care poate deveni o adevărată povară în viața celor afectați, deoarece îi îmbată fără a consuma deloc alcool. Însă oamenii de știință se apropie de cauza autodistilării.
Pentru Nick Carson, episoadele specifice pot să apară chiar și de două sau trei ori pe săptămână. El întâi începe prin a vorbi incoerent stâlcind cuvintele, apoi se dezechilibrează și nu mai are stabilitate pe propriile picioare.
Conversațiile purtate se învârt în cerc, apoi el se prăbușește într-un somn adânc. Tatăl a doi copii prezintă astfel toate semnalele unei beții. Numai că Nick Carson nu a consumat deloc alcool, potrivit BBC.
Aparenta lui beție este, totuși, însoțită și de alte simptome, precum dureri stomacale, oboseală cronică și balonare. În mod frecvent, el se simte rău, apoi leșină. Primul astfel de episod l-a avut acum aproximativ 20 de ani, când familia a observat că are momente când își pierdea concentrarea. Iar a doua zi, bărbatul în vârstă de 64 de ani din Suffolk (Marea Britanie) își amintește greu ce s-a întâmplat.
„Nu aveam nicio idee ce s-a petrecut. Șase ore mai târziu mă trezeam ca și când nu ar fi fost nimic în neregulă cu mine, iar foarte rar am simțit mahmureală”, a explicat acesta.
În final, Carson și soția lui au observat că beția și alte simptome specifice par să fie activate după ce au servit la masă alimente bogate în carbohidrați, cum ar fi cartofii. După multiple vizite la medici, Carson a fost diagnosticat cu o afecțiune rară, numită sindromul autodistilării (Auto-Brewery Syndrome).
Această afecțiune, care este de asemenea cunoscută drept sindromul de fermentație intestinală, este una care crește nivelul de alcool din sânge și provoacă simptomele specifice unei beții în cazul pacienților, chiar dacă ei au consumat extrem de puțin sau chiar deloc alcool. Afecțiunea poate face ca pacienții să pice un alcooltest și creează consecințe neplăcute din punct de vedere social.
„Cred că majoritatea toxicologiilor sunt de acord că aceasta este o afecțiune medicală reală și că fermentația intestinală chiar poate creea concentrații de alcool semnificative. Toți producem un nivel redus de alcool în urma fermentației, dar valorile sunt prea mici pentru a putea fi măsurate”, a spus Barry Logan, un cercetător din Philadelphia.
Chiar dacă acest sindrom a fost depistat la persoane fără probleme medicale, o prevalență crescută a fost înregistrată în cazul celor care aveau comorbidități, precum diabet, afecțiuni ale ficatului din cauza obezității, tulburări intestinale, boala Crohn sau chiar bacterii intestinale.
Însă cercetările au mers și mai departe. Administrarea îndelungată a antibioticelor ar putea reprezenta un factor de risc demn de avut în vedere, mai ales pentru că pacienții au raportat că în trecut li s-au administrat astfel de tratamente în mod frecvent, pentru diferite afecțiuni. Este binecunoscut că antibioticele dereglează flora intestinală. Însă mai multe analize trebuie să confirme că există, totuși, o legătură între sindrom și utilizarea antibioticelor.
Un rol îl mai poate reprezenta și consumul excesiv de alimente ultraprocesate.
Însă ar mai putea fi și alte motive, subliniază cercetătorii. Pe lângă alimentația obișnuită a pacientului, și poluarea, substanțele chimice și stresul ar putea avea, de asemenea, o contribuție.
De aceea, Nick Carson reușește să mențină sub control acest sindrom cu ajutorul unei alimentații stabilite de un nutriționist și cu o schemă de multivitamine.
Cum poți purifica un litru de apă de râu doar într-o oră. Comprimatul care face minuni
Cercetătorii studiază mutațiile genetice la copiii cu „sindromul părului de nepieptănat”
Un studiu susține că sindromul impostorului nu ține cont de vârstă sau inteligență
Sindromul „cadavrului ambulant”. Afecțiunea care îi face pe cei vii să se simtă morți