O nouă cercetare a oferit o modalitate eficientă de a evita o infecție periculoasă, descoperind anticorpul care previne malaria.
Studiul clinic a fost realizat de National Institutes of Health (NIH), un centru de cercetare medicală din Statele Unite. Pentru studiu, adulții sănătoși, care nu erau însărcinați, din Mali, Africa, au primit o doză de medicament cu anticorpi în timpul unui sezon de malarie de șase luni.
Anticorpul care previne malaria a fost de până la 88% eficient în prevenirea infecției pe o perioadă de 24 de săptămâni.
Tratamentul a demonstrat pentru prima dată că un anticorp monoclonal ar putea preveni infecția cu malarie într-o regiune endemică, ceea ce înseamnă că anticorpii din globulele albe din sânge ar putea fi utilizați pentru a preveni eficient infecția într-o regiune despre care se știe că are infecție cu malarie la scară largă.
Studiul a fost publicat în The New England Journal of Medicine.
Malaria este o boală transmisă de țânțari care a infectat aproape 241 de milioane de oameni la nivel global în 2020, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Este cauzată de paraziții Plasmodium, care se transmit atunci când un țânțar injectează paraziții într-o formă numită sporozoiți, în special paraziți Plasmodium Falciparum (P. falciparum), în pielea și fluxul sanguin al oamenilor.
Odată ajuns acolo, parazitul călătorește spre ficat, unde se înmulțește și se răspândește, explică Interesting Engineering.
Infecția a dus la aproximativ 627.000 de decese, mai ales la copiii din Africa subsahariană. Aceste cazuri au inclus, de asemenea, peste 11 milioane de femei însărcinate din Africa, rezultând aproximativ 819.000 de nou-născuți cu greutate mică la naștere, crescând semnificativ riscul de îmbolnăvire și deces.
Cercetătorii au căutat noi modalități de a trata și eradica malaria. „Trebuie să extindem arsenalul de intervenții disponibile pentru a preveni infecția cu malarie și pentru a accelera eforturile de eliminare a bolii”, a spus dr. Anthony S. Fauci, director al Institutului Național de Alergie și Boli Infecțioase (NIAID), parte a NIH.
În prezent, singurul vaccin împotriva malariei recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) se numește Mosquirix (RTS,S). Vaccinul oferă protecție parțială împotriva malariei numai la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 17 luni, administrat în patru doze, pe o perioadă de 20 de luni.
O altă opțiune de tratament actuală este un medicament făcut din compuși chimici care previn boala și este disponibil pentru copii și călători. Cu toate acestea, acest medicament necesită doze frecvente, iar organismul ar putea dezvolta rezistență la tratament.
Timp de ani de zile, oamenii de știință au lucrat la anticorpul care previne malaria, care utilizează un anticorp monoclonal (un anticorp fabricat în laborator) pentru a dezamorsa și a distruge insecta care provoacă boli înainte ca aceasta să poată infecta organismul.
NIAID a finanțat studiul, care a fost condus de dr. Peter D. Crompton, șeful Malaria Infection Biology and Immunity Section de la Laboratorul de imunogenetică NIAID și de dr. Kassoum Kayentao, profesor la Universitatea de Științe, Tehnici și Tehnologii ( USTTB) din Bamako, Mali.
Cercetarea este cunoscută sub numele de studiul NIAID-USTTB și se află în prezent în faza 2 de teste. Testarea a evaluat siguranța și eficacitatea unei perfuzii intravenoase unice cu un anticorp monoclonal numit CIS43LS. Se știa că acest anticorp dezamorsează sporozoiții din P. falciparum înainte ca paraziții să se răspândească și să infecteze ficatul.
Pentru studiu, dr. Robert A. Seder, medic-șef interimar și director asociat interimar al Vaccine Research Center NIAID (VRC) și șef al Cellular Immunology Section a VRC, a izolat o formă naturală a acestui anticorp din sângele unui voluntar care a primit un vaccin împotriva malariei în cadrul studiului. Apoi anticorpul care previne malaria a fost modificat pentru a extinde perioada de timp în care poate rămâne în fluxul sanguin.
Pentru faza 2 a studiului clinic, au existat 369 de participanți, toți adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani. Aceștia erau din Kalifabougou și Torodo, ambele situate în Mali, unde există de obicei o transmitere extrem de mare a P. falciparum anual, din iulie până în decembrie.
Prima parte a studiului a examinat siguranța celor trei dozaje diferite de anticorp monoclonal. Dozele au fost de 5 miligrame pe kilogram de greutate corporală (mg/kg), de 10 mg/kg și de 40 mg/kg. Fiecare doză a fost administrată intravenos.
A doua parte a studiului a analizat eficacitatea dozelor, în comparație cu un placebo. 330 de participanți au primit fie 10 mg/kg de anticorp, fie 40 mg/kg, fie un placebo prin perfuzie intravenoasă. Abia la sfârșitul studiului, cineva a știut cine a primit dozele și cine a primit placebo. Cercetătorii au urmărit participanții timp de 24 de săptămâni, testându-le sângele pentru P. falciparum săptămânal în primele 28 de zile, apoi la fiecare două săptămâni.
Eficacitatea a fost testată în două moduri. Pe parcursul studiului de 24 de săptămâni, participanții care au primit cel mai mare dozaj (40 mg/kg) de anticorp au arătat că acesta a avut o eficiență de 88,2% în prevenirea infecției. Doza mai mică (10 mg/kg) a avut o eficiență de 75%.
În general, participanții infectați cu P. falciparum în orice moment în timpul celor 24 de săptămâni au avut un rezultat care a arătat că anticorpul a avut un succes de 76,7% în prevenirea infecției, în cadrul dozajului mai mare, și 54,2% succes pentru dozajul mai mic.
Dr. Seder și echipa sa au dezvoltat un al doilea anticorp monoclonal pentru combaterea malariei, numit L9LS. Se spune că este mai puternic decât CIS43LS, potrivit cercetătorilor, și poate fi administrat în doze mult mai mici datorită potenței sale.
De asemenea, poate fi administrat subcutanat (sub piele) mai degrabă decât intravenos cu o perfuzie, ca în studiul actual. Un studiu timpuriu, mai mic, al NIAID a descoperit deja că tratamentul este eficient, sigur și a prevenit malaria timp de 21 de zile la 15 din 17 adulți sănătoși expuși la paraziții P. falciparum.
Celule cerebrale crescute în laborator au învățat să joace un joc video din anii ’70
Vârsta sau genetica: Ce influențează, de fapt, modul în care îmbătrânim?
Oamenii de știință au descoperit de ce ne vin cele mai bune idei la duș
De ce oamenii nu se pot gâdila singuri? Iată o posibilă explicație!