Home » Știință » Ar putea extratereștrii să-și dea seama că Pământul este locuit? Un nou studiu a încercat să afle tocmai asta

Ar putea extratereștrii să-și dea seama că Pământul este locuit? Un nou studiu a încercat să afle tocmai asta

Ar putea extratereștrii să-și dea seama că Pământul este locuit? Un nou studiu a încercat să afle tocmai asta
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 18.10.2022

Cum ar părea Pământul din perspectiva astronomilor extratereștri? Ce ar dezvălui observațiile lor despre Terra dacă ar căuta semne ale planetelor locuibile, așa cum o facem și noi?

Astfel de întrebări nu sunt doar distractive, ci și instructive din punct de vedere științific. Un nou studiu arată că descoperirea dovezilor existenței vieții pe Pământ ar putea depinde de anotimpul observat de astronomii extratereștri.

Originile istorice ale acestui tip de cercetare au apărut în anii 1970, atunci când navele spațiale vizitau planetele din Sistemul Solar. Pioneer 10 și 11 ( Jupiter și Saturn) și Voyager 1 și 2 (Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun) au efectuat survolări asupra unora dintre rudele Pământului.

Care ar fi Sfântul Graal al științei exoplanetelor?

Anii ’70 au marcat începutul unei caracterizări mai aprofundate asupra altor planete. Prin măsurarea razelor UV și infraroșii, oamenii de știință au aflat mai multe despre proprietățile atmosferelor și suprafețelor planetare, precum și despre echilibrul energetic la nivel general.

Însă, în ziua de astăzi, trăim în vremea științei exoplanetelor, același tip de observații fiind extins la planete aflate la ani-lumină depărtare, potrivit Science Alert.

Varietatea uimitoare de planete descoperite este interesantă, însă, dacă ar fi să alegem Sfântul Graal al științei exoplanetelor, atunci ar fi vorba despre gradul de locuibilitate. Vrem să știm dacă mai trăiește ceva pe undeva.

O civilizație avansată tehnologic, aflată undeva în Calea Lactee?

Pe măsură ce tehnologia noastră avansează, astronomii beneficiază de instrumente tot mai puternice pentru a studia planetele îndepărtate. Cel mai probabil, o civilizație avansată tehnologic aflată undeva în Calea Lactee ar face același lucru.

Noul studiu a analizat spectrul de emisii în infraroșu al Pământului, efectul diferitelor geometrii de observație asupra acelui spectru, precum și modul în care observațiile ar părea din perspectiva unui observator îndepărtat.

Cercetătorii au analizat, de asemenea, modul în care schimbarea anotimpurilor afectează spectrul. „Am aflat că există o variabilitatea sezonieră semnificativă în spectrul de emisii termice al Pământului, iar puterea elementelor spectrale de bioindicatori, cum ar fi N2O, CH4, O3 și CO2, depinde în funcție de anotimp și geometria de vizionare”, au explicat oamenii de știință.

Schimbările de anotimp de pe Pământ, foarte importante

Studiul a implicat patru geometrii de observare diferite: câte una centrată pe Polul Nord și Polul Sud, una pe Africa ecuatorială, iar alta pe Pacificul ecuatorial.

Cercetătorii au descoperit că nu există o singură mostră reprezentativă a spectrului de emisii termice. Schimbările de anotimp fac ca așa ceva să fie imposibil.

„În schimb, există o variabilitate sezonieră semnificativă în spectrul de emisii termice al Pământului, iar puterea elementelor de absorbție a biosemnăturilor depinde atât de anotimp, cât și de geometria de vizionare”, arată studiul.

Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, că emisiile termice au variat semnificativ în funcție de geometria de observare. Variabilitatea din măsurători a fost mult mai crescută în timp deasupra maselor terestre față de cele oceanice.

O planetă vie și dinamică nu poate fi caracterizată printr-un singur spectru de emisii termice

„În mod special, emisfera nordică și Africa ecuatorială au prezentat variabilități anuale de 33% și 22%”, au concluzionat cercetătorii. Totuși, stabilitatea termică a oceanelor a însemnat o variabilitate mai scăzută.

Concluzia cercetărilor este că o planetă vie și dinamică, așa cum este Terra, nu poate fi caracterizată printr-un singur spectru de emisii termice. Simplu spus, se întâmplă prea multe aici pe Pământ, iar acest studiu nici măcar nu a inclus norii și efectele acestora.

„Cercetările viitoare vor trebui să investigheze modul în care sezonalitatea norilor și proprietățile fazelor termodinamice afectează detectarea și rezultatele sezonalității atmosferice”, au mai scris cercetătorii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce indicii ar lăsa extratereștrii dacă ar vizita Sistemul Solar?

Gazul ilariant, un drog foarte popular, ne-ar putea ajuta să găsim extratereștri

Există cu adevărat extratereștri? Europa, luna lui Jupiter, ar putea deține răspunsul

Cercetătorii vor să folosească Soarele ca pe un telescop gigantic pentru a căuta extratereștri

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii