Microbii pot forma organisme care se târăsc pe dinți. Cum ne afectează?

Bacteriile și ciupercile își pot uni forțele pentru a face ravagii pe dinți, potrivit unei descoperiri oarecum accidentale.

Atunci când a examinat microbii care cauzează cariile agresive ale copiilor mici, Zhi Ren, un cercetător de la Universitatea din Pennsylvania, a observat două organisme distincte care prezintă un front unit sub microscop.

• Neutrinii ar putea fi cheia pentru studierea nucleului Soarelui
• Oamenii de știință au găsit 128 de sateliți noi în jurul lui Saturn

Cercetările ulterioare în laborator au explorat modul în care aceste grupuri bacteriene-fungice din saliva umană ar putea lucra împreună pentru a provoca boala de putrezire a dinților.

Descoperirile au scos la iveală mai multe „funcții emergente” ale grupărilor, care fac ca specia să acționeze aproape ca un superorganism complet nou – inclusiv noi abilități de a se deplasa și de a se răspândi pe dinți.

Bacteria de obicei sedentară, Streptococcus mutans, nu mai era legată de capriciile salivei. Făcând autostopul pe brațele întinse ale drojdiei, Candida albicans, bacteria putea acum să se deplaseze prin „salturi”, crescând continuu pe măsură ce se răspândea.

Cum își unesc bacteriile și ciupercile forțele pentru a ne afecta dinții?

„Această descoperire a unui superorganism este cu adevărat revoluționară și neanticipată”, spune microbiologul Knut Drescher de la Universitatea din Basel, Elveția. „Nimeni nu ar fi prezis acest lucru”.

Nu este vorba de faptul că bacteriile și ciupercile nu au mai fost găsite niciodată lucrând împreună. Biofilmele pluricelulare provoacă multe infecții umane. Este mai degrabă faptul că, de fapt, cunoștințele noastre despre modul în care aceste comunități se dezvoltă și funcționează rămân limitate.

În laborator, autorii studiului actual au descoperit că grupurile de bacterii se pot atașa de corpul, ramurile și zaharurile exterioare ale drojdiilor fungice, scrie ScienceAlert.

Ca grup, această rețea celulară se poate atașa mai ușor la dinți decât celulele de sine stătătoare. De asemenea, „superorganismul” prezintă o toleranță mai puternică la antimicrobiene și la periaj. Dar cea mai surprinzătoare parte este modul în care se mișcă organismul.

„O descoperire revoluționară și neașteptată”

În timp ce unele bacterii au brațe mici pe care le folosesc pentru a înota, S. mutans este de obicei imobil. De fapt, nici C. albicans, nici S. mutans nu se pot deplasa ca atare, dar, deoarece C. albicans își poate întinde brațele, oferă vehiculul perfect pentru un autostopist.

Atunci când bacteriile se atașează de aceste filamente fungice de sondare, ele pot, în esență, să „sară” înainte pentru a fuziona cu alte biofilme.

Atunci când au testat superorganismele pe suprafețe asemănătoare dinților, cercetătorii au descoperit că bacteriile se mișcau cu o viteză de peste 40 de microni pe oră, similară cu viteza de deplasare a moleculelor de vindecare a rănilor din corpul uman.

La câteva ore de la legarea celor doi agenți patogeni, autorii au surprins bacteriile sărind pe substraturi aflate la 100 de microni distanță, o distanță de peste 200 de ori mai mare decât lungimea obișnuită a corpului lor.

Descoperirile ar putea ajuta la explicarea modului în care sunt răspândite bolile infecțioase

Din câte știe echipa, nimeni altcineva nu a mai raportat acest tip de mobilitate la nivel de grup.

„Interacțiunile dinamice dintre ciuperci și bacterii duc la suprastructuri de biofilme care cauzează daune extinse și mai grave ale suprafeței smalțului dentar”, scriu autorii.

Dacă bacteriile și ciupercile pot fi cumva împiedicate să se lege între ele, cercetătorii cred că acest lucru ar putea ajuta la prevenirea cariilor. Dar descoperirea are importanță și din alte motive decât cele legate de lucrările dentare.

Noile descoperiri ar putea ajuta la explicarea modului în care superorganisme similare răspândesc boli infecțioase sau provoacă contaminarea mediului cu o asemenea rrapiditate

Studiul a fost publicat în PNAS.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Dinți de aur au fost găsiți într-o „cameră de tortură”, spun oficialii ucraineni

Antibioticele pot agrava melanomul prin epuizarea microbiomului intestinal, arată un studiu

Microbi necunoscuți până acum, blocați în ghețari, ar putea declanșa noi pandemii dacă sunt eliberați

Ce ascunde microbiomul prietenului tău cel mai bun? Un nou studiu investighează câinii din întreaga lume