Oamenii de știință au descoperit de ce ne vin cele mai bune idei la duș

De ani de zile, oamenii de știință se ceartă pe tema așa-numitului „efect al dușului” și a motivelor pentru care acesta se produce. Acum, două noi experimente au ajutat la clarificarea unora dintre cele mai neclare descoperiri.

Cele mai recente experimente au fost conduse de Zac Irving, care studiază și predă filosofia științei cognitive la Universitatea din Virginia, și implică faptul că o concentrare neclintită asupra unei sarcini poate fi inamicul creativității.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

În loc să vă gândiți la o problemă până când aceasta este rezolvată, descoperirile sugerează că ar fi mai bine să luați o pauză și să luați parte la o altă sarcină care este ușor captivantă, cum ar fi dușul.

Acest mediu poate permite minții să rătăcească liber, fără scop sau direcție, deși cu anumite constrângeri.

O sarcină complet plictisitoare, pe de altă parte, nu pare să vă constrângă gândurile suficient de mult pentru a genera idei creative. Este mai probabil să vă distrageți atenția sau să continuați să vă gândiți la problema inițială.

Oamenii de știință se ceartă pe tema așa-numitului „efect al dușului”

Din punct de vedere istoric, experimentele privind efectul dușului au produs rezultate inconsistente. Unele studii au constatat că o ,,sarcină puțin solicitantă” lasă creierul să rătăcească și permite creativității să curgă. Dar alte studii nu au reușit să reproducă rezultatele.

Irving crede că acest lucru se datorează unor defecte în proiectarea experimentală. Multe studii anterioare au confundat rătăcirea minții cu plictiseala, când, în realitate, generarea de idei neobișnuite poate necesita un echilibru subtil între gândirea liberă și gândirea concentrată.

Irving și colegii săi au conceput două noi experimente pentru a compensa aceste limitări.

Primul experiment s-a bazat pe 222 de participanți, dintre care majoritatea erau femei. Într-un prim test, acești participanți au avut la dispoziție 90 de secunde pentru a găsi cât mai multe utilizări alternative pentru o „cărămidă” sau o „agrafă de hârtie”.

Participanții au fost apoi repartizați aleatoriu la una dintre cele două sarcini. Primul grup a fost instruit să urmărească o scenă captivantă de trei minute dintr-un film. Cel de-al doilea grup, între timp, a urmărit un videoclip de trei minute în care bărbații împăturesc rufe.

Creierul rătăcește, iar creativitatea abundă… la duș

După pauza video, ambele grupuri au primit în mod neașteptat 45 de secunde suplimentare pentru a adăuga mai multe idei la sarcina lor inițială, scrie ScienceAlert.

Creativitatea răspunsurilor lor a fost evaluată de către cercetători pe baza numărului de idei pe care le-au generat, iar noutatea ideilor, pe baza originalității.

La final, participanții au raportat cât de mult le-a fost distrasă atenția în timpul segmentelor video. În cele din urmă, autorii au constatat că, în timpul videoclipului captivant, atenția a fost asociată pozitiv cu răspunsuri mai creative.

Beneficiile plictiselii, pe de altă parte, nu au părut să fie determinate de rătăcirea minții. După ce au vizionat videoclipul cu rufe, participanții au propus mai puține idei neobișnuite decât celălalt grup.

,,Aceste rezultate sugerează că diferite tipuri de gândire conduc incubarea creativă în timpul sarcinilor captivante și plictisitoare. În timp ce sarcinile captivante duc la rătăcirea productivă a minții, sarcinile plictisitoare pot fi benefice deoarece permit să se oscileze între perioade de concentrare și perioade de gândire nemărginită.”

Ce conexiuni face creierul la duș?

Cel de-al doilea experiment a repetat primul experiment în rândul a 118 participanți, dar de data aceasta, unei jumătăți a grupului i s-a spus în mod specific că se vor întoarce la sarcina inițială după video, în timp ce celeilalte jumătăți i s-a dat doar o indicație „vagă” că acest lucru s-ar putea întâmpla.

Rezultatele celui de-al doilea experiment susțin constatările centrale din primul experiment. Și anume, acestea sugerează că rătăcirea minții – sau mișcarea liberă a gândurilor – facilitează generarea de idei noi, „dar numai în timpul unei activități moderat de captivante care impune anumite constrângeri asupra gândirii”.

Interesant este că, atunci când participanții știau că trebuie să se întoarcă la sarcina inițială, au generat mai multe idei în timpul videoclipului plictisitor, dar cu scoruri de creativitate mai mici.

Acest lucru sugerează că ei încă se gândeau la sarcina inițială. Scena de film, pe de altă parte, a permis participanților capacitatea de a face conexiuni interesante între ambele sarcini.

Studiul a fost publicat în Psychology of Aesthetics, Creativity, and the Arts.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Particule toxice de poluare a aerului, găsite în plămânii și creierul bebelușilor nenăscuți

Cum este afectat creierul de lumina zilei? Un nou studiu dezvăluie o legătură moleculară

Cercetătorii au descoperit gena căreia îi datorăm creierul nostru mare

Cum se dezvoltă, de fapt, creierul? Un studiu aruncă o nouă lumină asupra cogniției