Un virus al iepurilor a evoluat și a devenit mai mortal

O concepție greșită comună este că virusurile devin mai blânde în timp pe măsură ce devin endemice în cadrul unei populații. Cu toate acestea, noi cercetări, conduse de Penn State și Universitatea din Sydney, dezvăluie că un virus al iepurilor, numit mixom, a devenit mai mortal în timp.

Descoperirile evidențiază necesitatea unei monitorizări riguroase a virusurilor umane (cum ar fi SARS-CoV-2, variola maimuței și poliomielita) în ceea ce privește creșterea virulenței.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

„În timpul pandemiei de COVID-19, mulți oameni au presupus în mod incorect că, pe măsură ce virusul SARS-CoV-2 devine endemic, va deveni și mai blând”, a spus dr. Andrew Read, profesor de biologie și entomologie la Penn State.

„Cu toate acestea, știm că varianta Delta a fost mai contagioasă și a provocat boli mai grave decât tulpina originală a virusului, iar Omicron este chiar mai transmisibil decât Delta. Noua noastră cercetare arată că un virus al iepurilor a evoluat pentru a deveni mai mortal și nu există niciun motiv pentru care acest lucru nu s-ar putea întâmpla și cu SARS-CoV-2 sau alte virusuri care afectează oamenii”, a spus el.

Cum a apărut acest virus al iepurilor?

Potrivit lui Read, mixomul a fost introdus în Australia la începutul anilor 1950 pentru a reduce o populație de iepuri nenativi scăpată de sub control. Cunoscută sub denumirea de „mixomitoză”, boala pe care a provocat-o a dus umflături ale pielii, leziuni pline de lichid, la capete și pleoape umflate, urechi căzute și căi respiratorii blocate, printre alte simptome. Virusul a fost atât de mortal încât, în două săptămâni, a ucis aproximativ 99,8% dintre iepurii infectați, scrie Phys.org.

Cu timpul, însă, virusul a devenit mai blând, ucigând doar 60% dintre iepurii infectați și având nevoie de mai mult timp pentru a face acest lucru.

„Oamenii de știință de la acea vreme credeau că acest rezultat era inevitabil. Ceea ce ei au numit ‘legea virulenței în declin’ a sugerat că virusurile devin în mod natural mai blânde în timp pentru a se asigura că nu-și ucid gazdele înainte de a avea șansa de a fi transmise altor indivizi”, a spus prof. Andrew Read.

Totuși când prof. Read și echipa sa au început să studieze virusul mixomului la iepuri în 2014, au descoperit că virusul și-a recăpătat avantajul și ucide din nou iepurii cu o rată mai mare. În cel mai recent studiu al lor, publicat în Journal of Virology, cercetătorii au examinat în laborator mai multe variante de virus mixom colectate între 2012-2015 pentru a determina virulența lor. Echipa a stabilit că virusurile s-au împărțit în trei tulpini: a, b și c.

Cum s-a adaptat virusul?

În mod interesant, a spus Read, iepurii din studiul lor au prezentat simptome diferite de cele induse de virusurile colectate în primele decenii după eliberare.

„În loc să dezvolte leziuni umflate, pline de lichid, acești iepuri au dezvoltat leziuni plate, ceea ce sugerează că ‘tulpina a’ ducea lipsă de un răspuns imunitar redus”, a spus profesorul.

„În plus, acești iepuri au avut semnificativ mai multe bacterii distribuite în mai multe țesuturi, ceea ce este, de asemenea, în concordanță cu imunosupresia. Am interpretat acest fenotip ‘amixomatos’ drept o adaptare a virusului pentru a depăși rezistența crescândă a populației de iepuri sălbatici”, a continuat el.

‘Tulpina c’, totuși, a produs un răspuns ușor diferit. Iepurii infectați cu ‘descendența c’ au avut o umflare semnificativ mai mare la baza urechilor și în jurul pleoapelor, unde mușcă de obicei țânțarii. Aceste zone conțineau și cantități extrem de mari de virus.

„Transmisibilitatea prin intermediul insectelor depinde de prezența unor cantități mari de virus în locurile accesibile vectorului. Emitem ipoteza că virusurile din ‘ramura c’ sunt capabile de o diseminare îmbunătățită în locurile din jurul capului unde țânțarii sunt mai predispuși să se hrănească și că sunt capabile să suprime răspunsurile inflamatorii în aceste locuri, permițând înmulțirea persistentă a virusului în cantități mari”, a spus Read.

Virusurile nu evoluează întotdeauna spre a deveni mai blânde

Read a spus că descoperirile echipei demonstrează că virusurile nu evoluează întotdeauna pentru a deveni mai blânde.

„Prin definiție, atunci când organismele dezvoltă adaptări și contra-adaptări unele împotriva altora are loc o cursă evolutivă a înarmării”, a spus Read.

„În cazul acestui virus al iepurilor, mixomul a dezvoltat noi trucuri, care duc la o mortalitate mai mare a animalelor. Cu toate acestea, în timp, iepurii vor dezvolta probabil rezistență la aceste trucuri. O cursă a înarmării similară poate avea loc cu SARS-CoV-2 și alte virusuri umane pe măsură ce oamenii devin mai imuni”, explică profesorul.

„De aceea este atât de important ca producătorii de vaccinuri să țină pasul cu cele mai recente variante și ca publicul să fie la curent cu vaccinurile pentru acestea. Și mai bun ar fi un vaccin universal care să funcționeze împotriva tuturor variantelor și să fie eficace pentru o perioadă mai lungă de timp”, a concluzionat cercetătorul.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au reușit diagnosticarea bolii Alzheimer printr-un test de sânge

Medicamentele anti-diareice pot ajuta la tratarea simptomelor de bază ale autismului

Cercetătorii au obținut imagini cu virusul SARS-CoV-2 în timp ce infectează o celulă

Legătura surprinzătoare dintre diabet și pierderea auzului