Orașele de lemn ar putea reduce emisiile de carbon cu 100 de miliarde de tone până în 2100

Orașele de lemn, în locul celor de beton și oțel, ar putea economisi aproximativ 10% din bugetul de carbon necesar pentru a limita încălzirea globală la 2°C în acest secol.

Acestea sunt descoperirile unui nou studiu, publicat în Nature Communications.

• Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
• Ce au descoperit cercetătorii după ce i-au învățat pe șobolani să conducă?

Revizuirea practicilor de construcție necesare pentru o astfel de schimbare ar necesita până la 149 de milioane de hectare de noi plantații de lemn și o creștere a recoltelor din pădurile naturale neprotejate, dar nu trebuie să se extindă și la terenurile agricole, conform lucrării Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (PIK), din Germania.

Orașele de lemn ar putea fi soluția pentru limitarea încălzirii globale

Adăpostirea a 90% din populația urbană în creștere a lumii în orașele de lemn de înălțime mijlocie ar putea preveni emisii de carbon de 106 miliarde de tone până în 2100, arată cercetarea.

„Mai mult de jumătate din populația lumii locuiește în prezent în orașe, iar până în 2100 numărul va crește semnificativ. Acest lucru înseamnă că vor fi construite mai multe locuințe din oțel și beton, dintre care majoritatea au o amprentă serioasă de carbon. Dar avem o alternativă. Putem adăposti noua populație urbană în clădiri de înălțime mijlocie, adică de la 4 până la 12 etaje, realizate din lemn”, a declarat Abhijeet Mishra, autor principal al lucrării.

Studiul este primul care analizează amploarea posibilelor reduceri de emisii de la o tranziție la scară largă către „orașe din lemn”, scrie The Guardian.

Cum ar trebui să fie gestionate terenurile?

Folosind patru scenarii diferite de utilizare a terenurilor, oamenii de știință PIK au folosit modelul global de utilizare a terenurilor cu sursă deschisă Magpie pentru a explora impactul și aspectele practice ale ideii de „orașe din lemn”.

Raționamentul lor a fost că lemnul are cea mai mică amprentă de carbon dintre toate materialele de construcție, deoarece dioxidul de carbon absorbit de copaci în timpul creșterii nu este emis decât atuncu când lemnul este distrus.

Alexander Popp, coautor al studiului, a spus că prevenirea exploatării lemnului din pădurile intacte și în zonele de conservare a biodiversității a fost crucială pentru calculele lor.

„Protejarea explicită a acestor arii este esențială, totuși înființarea de plantații de lemn în detrimentul altor zone naturale neprotejate ar putea crește și mai mult o pierdere viitoare a biodiversității”, a spus el.

Evitarea unui dezastru mai mare

Ecologiștii subliniază însă că cele 131 de milioane de hectare de plantații de copaci din lume tind să fie mai puțin biodiverse decât pădurile naturale și ard mult mai ușor.

Sini Eräjää, liderul campaniei europene pentru alimente și păduri a Greenpeace, a declarat că ar fi „o idee teribilă” să tăiem pădurile naturale și să le înlocuim cu plantații de lemn.

„Ar fi un dezastru pentru natură și pentru climă”, a spus ea.

„Pădurile naturale, cu biodiversitate, sunt mai rezistente la secetă, incendii și boli, deci sunt un depozit de carbon mult mai sigur decât plantațiile de copaci pe care le-am văzut în fum în această vară din Portugalia până în California”, spune Eräjää.

„Lemnul poate avea un rol mai important în construcții, dar dublarea plantațiilor de copaci din lume în detrimentul naturii neprețuite este o nebunie, când reducerile modeste ale producției de carne și de produse lactate ar elibera terenul necesar”, declară reprezentanta Greenpeace.

Mishra este de acord că vom avea parte de o pierdere a faunei sălbatice în cazul plantațiilor de copaci și a cerut „o reglementare puternică și o planificare atentă pentru a limita impactul negativ asupra biodiversității”.

Orașele de lemn, susceptibile la incendii?

„Riscurile bio-fizice”, cum ar fi potențialul ca orașele de lemn să aibă parte mai frecvent de incendii, nu au fost evaluate în studiu, a adăugat el.

Lemnul încă este preferat de constructorii de case din SUA, dar pe măsură ce incendiile s-au intensificat pe fondul agravării perturbărilor climatice, unii au pus sub semnul întrebării practica de a construi cu materiale inflamabile.

„Lemnul oferă beneficii. Oferă un rezervor de carbon, reduce emisiile și oferă o modalitate de a aborda pădurile neadministrate. Dezavantajul lui este faptul că este inflamabil”, a declarat Abhilash Panda, șef adjunct al parteneriatelor la Oficiul ONU pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre, din Geneva.

„Cu toate acestea, ceea ce contează cel mai mult în determinarea riscului de incendiu este ce tip de locuință este luat în considerare, cine este ținta și care este locația. Riscul este specific locației și orice design trebuie să includă rezistență”, a spus oficialul.

În prezent, aproximativ 15 miliarde de copaci sunt tăiați la nivel global în fiecare an. Se crede că populația de copaci a planetei s-a redus aproape la jumătate față de începutul civilizației umane.

Vă recomandăm să citiți și:

Aproape 90% din toată viața marină ar putea dispărea până în 2100

Singura centrală pe cărbune din Hawaii va fi închisă definitiv

De ce se comportă copacii din Marea Britanie ca și cum ar fi toamnă?

Ce animale pot suporta schimbările climatice cel mai bine și de ce?