Dacă scoți limba într-o zi ploioasă, ai putea crede că apa de ploaie pe care ai gustat-o este la fel ca apa care curge la robinet. Dar ploaia conține de fapt multe ingrediente microscopice care sunt filtrate înainte de a fi pompată în case.
Așadar, cât de sănătos este să colectezi și să bei apa de ploaie?
Există o serie de contaminanți care pot ajunge în ploaie, cum ar fi bacterii, virusuri, paraziți, praf, particule de fum și alte substanțe chimice, conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA.
Dacă colectați apă de ploaie de pe un acoperiș, aceasta ar putea conține și urme lăsate de animale, cum ar fi excremente de păsări, iar dacă acoperișul sau țevile de scurgere sunt vechi, materiale precum azbestul, plumbul și cuprul ar putea ajunge și în rezervorul vostru.
Dacă ploaia este stocată într-un recipient deschis, poate fi, de asemenea, plină de insecte și materii organice aflate în descompunere, cum ar fi frunzele moarte. Din aceste motive, CDC recomandă să nu se colecteze și să nu se bea apă de ploaie, dar recomandă utilizarea acesteia în alte scopuri, cum ar fi udarea plantelor.
Nivelurile acestor contaminanți pot varia semnificativ în funcție de locul în care locuiți, iar riscul de îmbolnăvire depinde în mare măsură de câtă apă de ploaie beți.
Dacă aveți un sistem de colectare curat și o sterilizați corespunzător, fie cu substanțe chimice, fie prin fierbere și distilare, atunci majoritatea impurităților din această apă pot fi îndepărtate. Acest lucru a dus la o mulțime de confuzii cu privire la potabilitatea apei de ploaie.
Dar acum, în epoca modernă a substanțelor chimice produse de om, există un nou risc asociat cu consumul de apă de ploaie.
Într-un studiu publicat în august 2022 în revista Environmental Science & Technology, cercetătorii au descoperit că apa de ploaie de pe tot globul are concentrații de PFAS (substanțe alchil per- și polifluorinate) toxice care depășesc regulile de sănătate. Aceste constatări înseamnă că apa provenită din ploaie este cu siguranță nesigură de băut, mai ales dacă nu este tratată.
PFAS este un termen colectiv pentru peste 1.400 de substanțe chimice create de om care au fost folosite în istorie pentru o gamă largă de produse, incluzând textile, spume de stingere a incendiilor, vase antiaderențe, ambalaje pentru alimente, gazon artificial și corzi de chitară, a declarat Ian Cousins, chimist de mediu la Universitatea Stockholm, din Suedia, și autor principal al studiului.
Cu toate acestea, „înțelegerea actuală a impactului biologic se bazează în principal pe studiile a patru acizi perfluoroalchil (PFAA)”, care este un subgrup de PFAS, a spus Cousins. Aceste PFAA includ acidul perfluorooctansulfonic (PFOS), acidul perfluorooctanoic (PFOA), acidul perfluorohexansulfonic (PFHxS) și acidul perfluorononanoic (PFNA), care au fost principalul obiectiv al studiului, a adăugat el.
Cercetările anterioare au arătat că aceste substanțe chimice sunt extrem de toxice și pot cauza o gamă largă de probleme, inclusiv diferite tipuri de cancer, infertilitate, complicații de sarcină, probleme de dezvoltare, afecțiuni ale sistemului imunitar și diverse boli ale intestinelor, ficatului și tiroidei.
În plus, poate scădea eficacitatea vaccinurilor la copii, a spus Cousins. De asemenea, este posibil ca PFAS să provoace daune suplimentare mediului, dar această idee nu a fost studiată atât de detaliat, a adăugat el.
Aceste dovezi au determinat ca PFAA și majoritatea celorlalte PFAS să fie ori interzise, ori strict restricționate în ultimii 20-30 de ani, cu excepția Chinei și a altor țări asiatice, a spus Cousins.
Recomandările privind sănătatea din jurul PFAS au fost, de asemenea, reajustate pentru a reflecta toxicitatea substanțelor chimice. De exemplu, în SUA, nivelul sigur de expunere la PFOA, determinat de Agenția pentru Protecția Mediului (EPA), este de 37,5 milioane de ori mai mic decât a fost cândva, potrivit unei declarații a cercetătorilor.
PFAS nu se descompun foarte ușor, ceea ce înseamnă că rămân în mediu mult timp după ce sunt produse și sunt la fel de toxice, a spus Cousins. Acest lucru i-a determinat pe oamenii de știință să numească PFAS „chimicale eterne”, a adăugat el.
În cadrul studiului, cercetătorii au strâns date din mostre de apă de ploaie colectate de pe tot globul, dezvăluind că PFAS sunt încă abundente în apa de ploaie peste tot pe Pământ, în concentrații peste regulile de siguranță stabilite de EPA și alte organisme de reglementare similare din alte țări.
Experții au sperat că concentrațiile de PFAS ar fi putut începe să scadă până acum, dar acest lucru nu s-a întâmplat, a spus Cousins. În schimb, cercetătorii cred că PFAS reprezintă o nouă graniță planetară, o limită conceptuală dincolo de care ceva devine nesigur pentru oameni, pe care deja am depășit-o, a adăugat el.
Cea mai izbitoare constatare a fost că nivelurile de PFOA din apa de ploaie sunt de cel puțin 10 ori peste nivelul de siguranță al EPA în fiecare locație prelevată de pe planetă, inclusiv în Platoul Tibetan și Antarctica.
Cercetătorii încă nu sunt siguri cum sunt transportate PFAS în cele mai îndepărtate părți ale globului, a spus Cousins.
Echipa emite ipoteza că PFAS de pe suprafața oceanului sunt reinjectate în atmosferă din stropii emanați din ocean și sunt apoi transportate în alte regiuni, unde cad sub formă de ploaie; ei plănuiesc să testeze această ipoteză în cercetările viitoare.
De asemenea, este posibil ca PFAS să se scurgă în continuare în mediu din gropile de gunoi, a adăugat Cousins.
Este prea devreme pentru a prezice efectele generale asupra sănătății publice pe care le va provoca apa de ploaie bogată în PFAS pe tot globul, dar este posibil ca acestea să fie deja în curs. „Am fost expuși deja la niveluri și mai mari în ultimii 20-30 de ani. Abia acum înțelegem mai bine potențialele consecințe ale acestei expuneri”, a spus Cousins.
Impactul PFAS va fi probabil mai mare în țările în curs de dezvoltare, unde milioane de oameni se bazează pe apa de ploaie ca singura sursă de apă potabilă, a spus Cousins. Dar chiar și în anumite regiuni ale națiunilor dezvoltate, cum ar fi Australia de Vest, consumul de apă de ploaie este încă surprinzător de comun, a adăugat el.
Chiar dacă ploaia este tratată corespunzător, încă nu există nicio garanție că PFAS pot fi îndepărtate. PFAS pot fi găsite, în niveluri scăzute, și în apa potabilă de la robinete sau cea îmbuteliată, deși adesea la niveluri sigure.
Nivelurile de PFAS vor scădea în cele din urmă pe măsură ce vor ajunge în oceanul adânc, dar acesta este un proces gradual care ar putea dura multe decenii, a spus Cousins.
Vă recomandăm să citiți și:
Erupția vulcanului din Tonga a produs unde de presiune care au testat „limita teoretică”
Limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius ar reduce riscurile pentru omenire cu până la 85%