Intri într-o încăpere, dar nu îți poți aminti motivul. Ori te întâlnești cu un cunoscut pe stradă dar nu îi mai ții minte numele. Majoritatea dintre noi au avut lapsusuri de acest fel, însă la vârsta mijlocie pot părea ceva mult mai grav. Ar putea fi un semn al demenței?
Vestea bună pentru cei care uită frecvent este că memoria poate fi îmbunătățită prin exercițiu, iar unele cazuri de Alzheimer ar putea fi chiar prevenite.
Dr. Richard Restak este neurolog și fost director al Asociației Americane Neuropsihiatrice, a ținut prelegeri despre creier și comportament în numeroase locuri, de la Pentagon și până la NASA, iar între timp a scris peste 20 de cărți despre creierul uman.
Cea mai recentă lucrare a sa, „The Complete Guide to Memory: The Science of Strengthening Your Mind”, s-a concentrat pe teama nespusă pe care o resimțim cu toții atunci când nu ne găsim ochelarii de citit sau telefonul.
„Astăzi în America, oricine cu vârstă de peste 50 de ani trăiește cu teama marelui A”, scrie neurologul. Lapsusurile sunt, explică Restak, cea mai comună îngrijorare a celor de peste 55 de ani, chiar dacă mare parte din ceea ce descriu pacienții medicilor nu reprezintă un motiv real de temere.
Atunci când ieși dintr-un magazin și nu îți amintești unde ai parcat mașina, spre exemplu, asta este ceva perfect normal. Cel mai probabil, nu te concentrai atunci când ai parcat, astfel că locul în care ai lăsat mașina nu a fost codificat cum trebuie în creier. Atunci când uiți pentru ce ai intrat într-o cameră, acesta este un semn că ești ocupat sau preocupat cu alte lucruri.
Totuși, dacă uiți unde ai lăsat cheile de la mașină, iar mai târziu le găsești în frigider? „Acesta este adesea primul semn că ceva serios se întâmplă. Deschizi frigiderul și vezi acolo ziarul, sau cheile de la mașină”, a spus neurologul.
Recent, cercetări de la comisia pentru demență a jurnalului The Lancet au sugerat că până la 40% din cazurile de Alzheimer ar putea fi prevenite sau amânate, la fel ca bolile cardiace sau multe tipuri de cancer, prin limitarea a 12 factori de risc, de la fumat la obezitate și consumul excesiv de alcool.
Restak recomandă pacienților să renunțe la alcool până la vârsta de 70 de ani (cel târziu). După vârsta de 65 de ani, oamenii au de obicei mai puțin neuroni în creier decât în tinerețe, așa că de ce i-ai risca? „Alcoolul este o neurotoxină foarte, foarte slabă, nu este bună pentru celulele nervoase”, a adăugat neurologul, citat de The Guardian.
De asemenea, Restak recomandă un pui de somn după-amiaza, având în vedere că o cantitate suficientă de somn ajută la funcționarea creierului.
În mod neașteptat, neurologul mai recomandă gestionarea problemelor de vedere sau auz din timp, pentru că acestea pot face dificile conversațiile sau hobby-urile care ne aduc bucurie.
„Trebuie să ai un anumit nivel de vedere pentru a citi confortabil, iar dacă nu ai asta atunci o să citești mai puțin. Dacă citești mai puțin, vei învăța mai puțin și vei fi mai puțin interesant pentru alți oameni. Toate acestea rezultă în socializare, cel mai important element în prevenirea bolii Alzheimer și a demenței, dar și a păstrării memoriei”, a adăugat Restak.
Dieta cu căpșune ar putea combate boala Alzheimer
Moment de cotitură pentru Alzheimer. Un studiu a confirmat o legătură genetică importantă